Proces fiziologic care permite transformarea, in plamani, a sangelui venos incarcat cu dioxid de carbon in sange arterial incarcat cu oxigen.

Proces fiziologic care permite transformarea, in plamani, a sangelui venos incarcat cu dioxid de carbon in sange arterial incarcat cu oxigen.

Proces fiziologic care permite transformarea, in plamani, a sangelui venos incarcat cu dioxid de carbon in sange arterial incarcat cu oxigen.

Prezenta a sangelui in urina. Bolile cele mai frecvente ce stau la originea unei hematurii sunt infectiile urinare, tumorile si papiloamele vezicii, adenoamele si cancerele prostatei, calculii rinichiului sau ai ureterei, tumorile rinichiului, tuberculozele urinare. O hematurie poate fi macroscopica, decelata chiar de pacientul a carui urina este de culoare rosie, rozalie sau bruna si care contine uneori cheaguri sa...

Prezenta a sangelui in urina. Bolile cele mai frecvente ce stau la originea unei hematurii sunt infectiile urinare, tumorile si papiloamele vezicii, adenoamele si cancerele prostatei, calculii rinichiului sau ai ureterei, tumorile rinichiului, tuberculozele urinare. O hematurie poate fi macroscopica, decelata chiar de pacientul a carui urina este de culoare rosie, rozalie sau bruna si care contine uneori cheaguri sa...

Prezenta a sangelui in urina. Bolile cele mai frecvente ce stau la originea unei hematurii sunt infectiile urinare, tumorile si papiloamele vezicii, adenoamele si cancerele prostatei, calculii rinichiului sau ai ureterei, tumorile rinichiului, tuberculozele urinare. O hematurie poate fi macroscopica, decelata chiar de pacientul a carui urina este de culoare rosie, rozalie sau bruna si care contine uneori cheaguri sa...

Scadere a vederii la lumina slaba (crepuscul, iluminare slaba). O hemeralopie se intalneste, in principal, in cursul unor afectiuni care ating retina, fie ca ele sunt congenitale (retinopatie pigmentara), fie dobandite (retinopatie diabetica).

Scadere a vederii la lumina slaba (crepuscul, iluminare slaba). O hemeralopie se intalneste, in principal, in cursul unor afectiuni care ating retina, fie ca ele sunt congenitale (retinopatie pigmentara), fie dobandite (retinopatie diabetica).

Scadere a vederii la lumina slaba (crepuscul, iluminare slaba). O hemeralopie se intalneste, in principal, in cursul unor afectiuni care ating retina, fie ca ele sunt congenitale (retinopatie pigmentara), fie dobandite (retinopatie diabetica).

Pierdere a simtului gustativ pe jumatatea dreapta sau pe jumatatea stanga a limbii.

Pierdere a simtului gustativ pe jumatatea dreapta sau pe jumatatea stanga a limbii.

Pierdere a simtului gustativ pe jumatatea dreapta sau pe jumatatea stanga a limbii.

Pierdere a sensibilitatii pe jumatatea laterala a corpului.

Pierdere a sensibilitatii pe jumatatea laterala a corpului.

Pierdere a sensibilitatii pe jumatatea laterala a corpului.

Pierdere a vederii unei jumatati a campului vizual al fiecarui ochi. Hemianopsiile iau diferite aspecte, dar cele mai obisnuite sunt hemianopsiile laterale, in care fiecare ochi pierde jumatatea temporala (dinspre partea tamplei, spre exterior) sau jumatatea nazala (de partea nasului, spre interior) a vederii sale. Leziunile cailor vizuale pot avea drept cauza un traumatism cranian, o compresie exercitata de o tumora...

Pierdere a vederii unei jumatati a campului vizual al fiecarui ochi. Hemianopsiile iau diferite aspecte, dar cele mai obisnuite sunt hemianopsiile laterale, in care fiecare ochi pierde jumatatea temporala (dinspre partea tamplei, spre exterior) sau jumatatea nazala (de partea nasului, spre interior) a vederii sale. Leziunile cailor vizuale pot avea drept cauza un traumatism cranian, o compresie exercitata de o tumora...

Pierdere a vederii unei jumatati a campului vizual al fiecarui ochi. Hemianopsiile iau diferite aspecte, dar cele mai obisnuite sunt hemianopsiile laterale, in care fiecare ochi pierde jumatatea temporala (dinspre partea tamplei, spre exterior) sau jumatatea nazala (de partea nasului, spre interior) a vederii sale. Leziunile cailor vizuale pot avea drept cauza un traumatism cranian, o compresie exercitata de o tumora...

Cefalee localizata doar pe o jumatate a cutiei craniene.

Cefalee localizata doar pe o jumatate a cutiei craniene.

Cefalee localizata doar pe o jumatate a cutiei craniene.

Pareza a unei jumatati laterale (dreapta sau stanga) a corpului.

Pareza a unei jumatati laterale (dreapta sau stanga) a corpului.

Pareza a unei jumatati laterale (dreapta sau stanga) a corpului.

Paralizie care afecteaza o jumatate (stanga sau dreapta) a corpului. Hemiplegia poate fi fie spasmodica (muschii atinsi sunt rigizi), fie flasca (muschii sunt moi si slabiti). Cauze - O hemiplegie are drept cauza o leziune a caii piramidale, fasciculul de fibre nervoase care merg de la cortexul cerebral pana la diferite niveluri ale maduvei spinarii si care comanda contractia muschilor. Leziunea se afla de partea ...

Paralizie care afecteaza o jumatate (stanga sau dreapta) a corpului. Hemiplegia poate fi fie spasmodica (muschii atinsi sunt rigizi), fie flasca (muschii sunt moi si slabiti). Cauze - O hemiplegie are drept cauza o leziune a caii piramidale, fasciculul de fibre nervoase care merg de la cortexul cerebral pana la diferite niveluri ale maduvei spinarii si care comanda contractia muschilor. Leziunea se afla de partea ...

Paralizie care afecteaza o jumatate (stanga sau dreapta) a corpului. Hemiplegia poate fi fie spasmodica (muschii atinsi sunt rigizi), fie flasca (muschii sunt moi si slabiti). Cauze - O hemiplegie are drept cauza o leziune a caii piramidale, fasciculul de fibre nervoase care merg de la cortexul cerebral pana la diferite niveluri ale maduvei spinarii si care comanda contractia muschilor. Leziunea se afla de partea ...

Cresterea volumului eritrocitelor pe unitatea de volum de sange, precum si raportat la volumul sangvin total; se insoteste de un volum sangvin total normal sau scazut, cu scaderea volumului plasmatic. Poate aparea in afectiunile in care exista o pierdere severa de apa din organism.

Cresterea volumului eritrocitelor pe unitatea de volum de sange, precum si raportat la volumul sangvin total; se insoteste de un volum sangvin total normal sau scazut, cu scaderea volumului plasmatic. Poate aparea in afectiunile in care exista o pierdere severa de apa din organism.

Cresterea volumului eritrocitelor pe unitatea de volum de sange, precum si raportat la volumul sangvin total; se insoteste de un volum sangvin total normal sau scazut, cu scaderea volumului plasmatic. Poate aparea in afectiunile in care exista o pierdere severa de apa din organism.