DIAMED CLINIC RESEARCH - Articole

Sindromul de apnee in somn



 

Sindromul de apnee in somn este caracterizat prin intreruperi repetitive ale fluxului de aer nasobucal in timpul somnului, fiecare cu o durata de minim 10 secunde. Aceste evenimente sunt cuantificate prin indicele de apnei si hipopnei/ora de somn (IAH). Un IAH peste 5 evenimente/h este patologic.

Sindromul de apnee in somn prezinta diferite grade de gravitate: usoara, moderata sau severa, in functie de durata si frecventa episoadelor de apnee.

In mod normal, in timpul somnului ritmul respiratiei si ritmul inimii scad, iar presiunea sanguina si temperatura corpului se modifica.
Apneea este o intrerupere temporara a respiratiei. Persoanele care sufera de apnee in somn se opresc din respirat in mod repetat in timpul somnului.

Apneea de somn este, practic, o afectiune a aparatului respirator .

Cum recunoaştem sinomul de apnee în somn?

Sindromul de apnee in somn este recunoscut prin simptome nocturne si diurne.

Simptomele nocturne ale sindromului de apnee in somn sunt :

  • sforait puternic ce dateaza de ani de zile care poate deranja partenerul sau familia

  • oprirea respiraţiei în somn constatate de partener sau anturaj

  • somn agitat, neodihnitor

  • mictiuni frecvente in cursul noptii

  • transpiratii nocturne

  • cefalee matinala.
    Simptomele diurne ale sindromului de apnee in somn sunt :

  • somnolenta diurna excesiva

  • tulburari de memorie, atentie si concentrare

  • oboseala

  • anxietate sau depresie

  • tulburari sexuale.

Cum se diagnostichează sindromul de apnee în somn?

Cand suspiciunea clinica de sindrom de apnee in somn (SAS) este foarte mare diagnosticul poate fi stabilit cu ajutorul poligrafului ventilator portabil. Aparatul se monteaza seara, pacientul doarme cu acest aparat la domiciliu si il returneaza a doua zi. Parametrii inregistrati sunt fluxul de aer nasobucal, efortul toracic, s aturatia oxigenului in sangele arterial, sforaitul, pozitia corpului. Medicul interpreteaza datele obtinute si stabileste daca exista un sindrom de apnee in somn (SAS) si tipul acestuia.

Daca doriti sa stiti cat sunteti de somnolent in cursul zilei, apreciati ce sansa aveti, fara sa fiti obosit, sa atipiti, sa motaiti sau sa adormiti, in urmatoarele 8 situatii statice :

  • cititi asezat

  • priviti la TV

  • asezat inactiv intr-un loc public (cinema, teatru, etc.)

  • pasager intr-o masina care ruleaza de o ora fara pauza

  • intins in pat dupa amiaza cand circumstantele o permit

  • asezat pe scaun vorbiti cu cineva

  • asezat linistit dupa o masa fara alcool

  • in masina oprita in trafic pentru cateva momente

Acest chestionar se refera la modul dumnoavoastra obisnuit de viata din ultimele zile. Chiar daca nu ati fost pus in vreo situatie din cele 8 enumerate, incercati sa va imaginati. Utilizand urmatoarea scala :

  • 0 = nici o sansa de a atipi sau adormi

  • 1 = sansa mica de a atipi sau adormi

  • 2 = sansa moderata de a atipi sau adormi

  • 3 = sansa mare de a atipi sau adormi

alegeti nota corespunzatoare fiecarei situatii in parte, apoi faceti suma.

Un total egal sau mai mare de 11 arata ca pacientul este somnolent si indica existenta unei tulburari de somn fara sa precizeze cauza.

Care sunt consecinţele sindromului de apnee în somn?

Gravitatea sindromului de apnee in somn este data nu numai de valoarea IAH ci si de consecintele acestuia : scaderea concentratiei oxigenului (hipoxemiei) in sangele arterial si fragmentarea somnului. Scaderea concentratiei de oxigen in sangele arterial afecteaza intreg organismul, dar in special organele vitale : creierul si inima. Sindromul de apnee in somn (SAS) creste riscul de boli cardiovasculare. Daca pacientul cu sindrom de apnee in somn are hipertensiune arteriala, tulburari de ritm cardiac, angina pectorala, insuficienta cardiaca sau boli pulmonare severe consecintele pot fi dezastruoase.

     

  • Consecintele bolii se reflecta asupra :
    Aparatului cardiovascular:

  • hipertensiune in artera pulmonara

  • cord pulmonar cronic

  • aritmii (tulburari ale ritmului inimii) periculoase in timpul somnului

  • crize nocturne de angor (dureri in piept)

  • infarct miocardic

  • hipertensiune arteriala – in practica medicala, este recunoscut faptul ca in cazul unei hipertensiuni rezistente la tratament trebuie cautata si prezente unui sindrom de apnee de somn obstructiva. Exista o asociere semnificativa sindrom de apnee de somn obstructiva + sforait + accidente vasculare cerebrale.

Aparatului endocrin, renal şi metabolismului:

  • prevalenta crescuta a diabetului

  • prevalenta crescuta a sindromului de insulonirezistenta

  • toleranta mai scazuta a glucozei

  • disfunctii de dinamica sexuala, impotenta

Fragmentarea somnului este responsabila de somnul agitat, neodihnitor si de somnolenta diurna excesiva. Somnolenta diurna excesiva are consecinte imediate crescand riscul de accidente rutiere, accidente de munca si chiar casnice. Prin somnolenta diurna excesiva sindrom de apnee in somn (SAS) netratat poate avea consecinte vitale pentru pacient iar daca pacientul este sofer pe mijloacele de transport in comun, controlor de trafic aerian sau alte meserii in care o decizie gresita poate face victime inocente, riscurile pot fi incalculabile.

  • Administratia federala pentru siguranta transportului rutier (FMCSA) din SUA apreciaza ca aproximativ 28% din posesorii de licenta de sofer profesionist pentru transport comercial sufera de apnee in somn, dintre care aproape 12% in forma grava.

  • Cercetari recente sugereaza ca riscul de accidente rutiere creste de la de 2 ori pina la de 13 ori pentru cei care sufera de sindromul de apnee obstructiva. Pina la 16% din totalul accidentelor rutiere se coreleaza cu apneea in somn.

  • Alte studii arata ca aproximativ 33% dintre cei care sufera de sindromul de apnee obstructiva in somn(SAOS) au avut un accident rutier in ultimii 5 ani. Procentul estimat de accidente rutiere date de adormirea la volan este de 20%.

  • Un alt studiu elvetian arata ca raportul dintre numarul mediu de accidente la un milion de kilometri pentru grupul cu SAOS este de 13 fata de grupul de control la care este de 0,78.

  • In Marea Britanie costurile sociale estimate in anul 2003 pentru un singur accident de circulatie fatal a fost de 1,350 milioane lire sterline.

Cum se trateaza sindromul de apnee in somn (SAS)

Masuri generale :

  • scaderea greutatii corporeale

  • evitarea consumului de alcool dupa ora 18

  • evitarea consumului de somnifere

  • intreruperea fumatului

Tratamentul standard utilizat in cazul sindromului de apnee in somn (SAS) este CPAP (continuous positive airway pressure). Aparatul CPAP furnizeaza faringelui aer sub presiune cu ajutorul unei masti bucale sau faciale. Exista mai multe tipuri de aparate :

  • CPAP - aparatul furnizeaza o presiune constanta stabilita de medic in laborator pe durata somnului

  • AutoCPAP - aparatul furnizeaza o presiune variabila in functie de evenimentele detectate, de pozitia corpului si de stadiile somnului

  • BIPAP - aparatul furnizeaza doua nivele de presiune, o presiune mai mare in inspir si o presiue mai mica in expir

Eficienta tratamentului este 100% pe toata durata utilizarii aparatului care corectează sindromul de apnee în somn; întreruperea tratamentului readuce simptomatolgia bolnavului. Tratamentul adecvat fiecarui pacient este stabilit de medic.

Care sunt beneficiile tratamentului sindromului de apnee in somn (SAS) ?

  • amelioreaza calitatea somnului si a vietii

  • scade riscul de boli cardiovasculare (hipertensiune arteriala, infarct miocardic, cardiopatie ischemica, tulburarile ritmului cardiac, accident vascular cerebral, etc.)

  • scade riscul de accidente rutiere prin scaderea somnolentei diurne excesive

  • scade riscul de accidente de munca si casnice

  • creste eficienta muncii

Care sunt pacientii care ar trebui sa efectueze poligrafie ?

  • Pacientul tipic - barbat de varsta medie, obez, sforaitor, somnolent

  • Dar nu numai .... căci  30 % din pacientii cu sindrom de apnee in somn (SAS) nu sunt obezi.

  • Nici femeile nu sunt crutate. Dupa menopauza sansa femeilor de a face sindrom de apnee in somn (SAS) este egala cu a barbatilor.

  • Pacientii  cu boli cardiovasculare si respiratorii obezi, sforaitori si somnolenti

  • Soferii profesionisti comerciali, soferii pe mijloacele de transport în comun

     

  • Personalul care raspunde de siguranta transporturilor rutier, aerian,feroviar etc.

  • Persoanele care au suferit un accident rutier prin adormire la volan

     

  • Cine ar tebui să orienteze pacientul cu sindrom de apnee în somn către medicul specialist pentru poligrafie ?

  • Primul cadru medical care ar trebui să se orienteze spre o astfel de patologie este medicul de familie, apoi cel ORL-ist. Pe lângă aceştia, mai sunt şi alte cadre medicale care pot sesiza un sindrom de apnee în somn, precum medicul nutriţionist (diabetolog), medicul neurolog, medicul endocrinilog, medicul stomatolog etc.

 

Poligrafia pentru diagnosticul sindromului de apnee în somn şi indicaţiile de tratament se efectuează în cadrul Cabinetului de Pneumologie Dr. Pîrîu Doina – Centrul Medical Visamed.

Pensionarii beneficiază de reducere 50% din preţul poligrafiei şi al titrării autoCPAP.

 

<< Inapoi la lista de articole

Localizare

Unde ne gasiti

Adresa: Constanta, Str Tomis, 132
Reper: zona capitol
Tel: 0721 285 696
0341 452 499
0748 424 204
Fax: 0341 452 499
Web: www.diamed-clinic.ro
Facebook: Facebook

Program