CAUTA TERMENI DE SPECIALITATE:
... 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77
 

Luxatie incompleta, prin deplasarea partiala a celor doua extremitati osoase ale unei articulatii.

Luxatie incompleta, prin deplasarea partiala a celor doua extremitati osoase ale unei articulatii.

Luxatie incompleta, prin deplasarea partiala a celor doua extremitati osoase ale unei articulatii.

Glanda salivara situata in planseul gurii.

Glanda salivara situata in planseul gurii.

Glanda salivara situata in planseul gurii.

Tesut nervos cu aspect albicios, care face parte din sistemul nervos central. Substanta alba, situata in maduva spinarii si in encefal, contine, in principal, axonii - prelungirile celulelor nervoase, foarte fine si foarte lungi, inconjurate fiecare din ele de o teaca de substanta deosebita, mielina - dar si celule gliale care constituie un tesut interstitial, denumit nevroglie, care hraneste si protejeaza celulele ...

Tesut nervos cu aspect albicios, care face parte din sistemul nervos central. Substanta alba, situata in maduva spinarii si in encefal, contine, in principal, axonii - prelungirile celulelor nervoase, foarte fine si foarte lungi, inconjurate fiecare din ele de o teaca de substanta deosebita, mielina - dar si celule gliale care constituie un tesut interstitial, denumit nevroglie, care hraneste si protejeaza celulele ...

Tesut nervos cu aspect albicios, care face parte din sistemul nervos central. Substanta alba, situata in maduva spinarii si in encefal, contine, in principal, axonii - prelungirile celulelor nervoase, foarte fine si foarte lungi, inconjurate fiecare din ele de o teaca de substanta deosebita, mielina - dar si celule gliale care constituie un tesut interstitial, denumit nevroglie, care hraneste si protejeaza celulele ...

Tesut nervos cu aspect cenusiu, care face parte din sistemul nervos central. Substanta cenusie este situata in maduva spinarii si in encefal, fie in profunzimea creierului, unde formeaza mici ingramadiri - nucleii cenusii - fie la suprafata (cortexul creierului mic si al emisferelor creierului). Ea contine mai ales corpii celulari ai celulelor nervoase, dar si ai altor celule, gliale, care constituie un tesut inters...

Tesut nervos cu aspect cenusiu, care face parte din sistemul nervos central. Substanta cenusie este situata in maduva spinarii si in encefal, fie in profunzimea creierului, unde formeaza mici ingramadiri - nucleii cenusii - fie la suprafata (cortexul creierului mic si al emisferelor creierului). Ea contine mai ales corpii celulari ai celulelor nervoase, dar si ai altor celule, gliale, care constituie un tesut inters...

Tesut nervos cu aspect cenusiu, care face parte din sistemul nervos central. Substanta cenusie este situata in maduva spinarii si in encefal, fie in profunzimea creierului, unde formeaza mici ingramadiri - nucleii cenusii - fie la suprafata (cortexul creierului mic si al emisferelor creierului). Ea contine mai ales corpii celulari ai celulelor nervoase, dar si ai altor celule, gliale, care constituie un tesut inters...

Totalitate a celulelor nervoase dispuse in retele dense in lungimea trunchiului cerebral (de la bulbul rahidian pana la hipotalamus), in interiorul encefalului. Rolul ei ramane in mare parte necunoscut. Se stie totusi ca exista un sistem reticular ascendent, care ar pune cortexul cerebral in stare de veghe sau de alerta (este vorba deci de un sistem activator), si un sistem reticular descendent, care are o parte inh...

Totalitate a celulelor nervoase dispuse in retele dense in lungimea trunchiului cerebral (de la bulbul rahidian pana la hipotalamus), in interiorul encefalului. Rolul ei ramane in mare parte necunoscut. Se stie totusi ca exista un sistem reticular ascendent, care ar pune cortexul cerebral in stare de veghe sau de alerta (este vorba deci de un sistem activator), si un sistem reticular descendent, care are o parte inh...

Totalitate a celulelor nervoase dispuse in retele dense in lungimea trunchiului cerebral (de la bulbul rahidian pana la hipotalamus), in interiorul encefalului. Rolul ei ramane in mare parte necunoscut. Se stie totusi ca exista un sistem reticular ascendent, care ar pune cortexul cerebral in stare de veghe sau de alerta (este vorba deci de un sistem activator), si un sistem reticular descendent, care are o parte inh...

Dizaharid compus din glucoza si fructoza.

Dizaharid compus din glucoza si fructoza.

Dizaharid compus din glucoza si fructoza.

Transpiratie abundenta, in scop curativ.

Transpiratie abundenta, in scop curativ.

Transpiratie abundenta, in scop curativ.

Care secreta sau stimuleaza secretia glandelor sudoripare.

Care secreta sau stimuleaza secretia glandelor sudoripare.

Care secreta sau stimuleaza secretia glandelor sudoripare.

Care secreta transpiratia.

Care secreta transpiratia.

Care secreta transpiratia.

Glanda exocrina anexa a epidermului, care secreta sudoarea. Glandele sudorale apocrine sunt prezente in regiunea anala si genitala, precum si in axile. Ele sunt intotdeauna in legatura cu un folicul pilos, unde se imbina cu canalul lor excretor. Sudoarea apocrina vascoasa si cu un miros specific, are un rol putin cunoscut la specia umana Glandele sudorale exocrine, mult mai numeroase decat cele apocrine, predomin...

Glanda exocrina anexa a epidermului, care secreta sudoarea. Glandele sudorale apocrine sunt prezente in regiunea anala si genitala, precum si in axile. Ele sunt intotdeauna in legatura cu un folicul pilos, unde se imbina cu canalul lor excretor. Sudoarea apocrina vascoasa si cu un miros specific, are un rol putin cunoscut la specia umana Glandele sudorale exocrine, mult mai numeroase decat cele apocrine, predomin...

Glanda exocrina anexa a epidermului, care secreta sudoarea. Glandele sudorale apocrine sunt prezente in regiunea anala si genitala, precum si in axile. Ele sunt intotdeauna in legatura cu un folicul pilos, unde se imbina cu canalul lor excretor. Sudoarea apocrina vascoasa si cu un miros specific, are un rol putin cunoscut la specia umana Glandele sudorale exocrine, mult mai numeroase decat cele apocrine, predomin...

... 68 69 70 71 72 73 74 75 76 77