CAUTA TERMENI DE SPECIALITATE:
... 5 6 7 8 9 10 11 12 13
 

Aparat care permite inregistrarea campului vizual. Analizarul lui Friedman permite o buna explorare a 30 grade centrale ale campului vizual. Metodele care utilizeaza o cupola, ca perimetrul lui Goldman, permit explorarea unui camp mai larg. Sinonim: campimetrul lui Friedman.

Aparat care permite inregistrarea campului vizual. Analizarul lui Friedman permite o buna explorare a 30 grade centrale ale campului vizual. Metodele care utilizeaza o cupola, ca perimetrul lui Goldman, permit explorarea unui camp mai larg. Sinonim: campimetrul lui Friedman.

Aparat care permite inregistrarea campului vizual. Analizarul lui Friedman permite o buna explorare a 30 grade centrale ale campului vizual. Metodele care utilizeaza o cupola, ca perimetrul lui Goldman, permit explorarea unui camp mai larg. Sinonim: campimetrul lui Friedman.

Boala degenerativa a maduvei spinarii. Boala lui Friedreich, desi foarte rara, este cea mai frecventa dintre degenerescentele spinocerebeloase (afectand maduva spinarii si creierul mic). Ea debuteaza, in general, la pubertate. Boala lui Friedreich este ereditara. Simptome si evolutie - Boala se traduce mai intai prin dificultati la alergat si la mers. Evolutia ei este progresiva. Simptomele cele mai caracteristice...

Boala degenerativa a maduvei spinarii. Boala lui Friedreich, desi foarte rara, este cea mai frecventa dintre degenerescentele spinocerebeloase (afectand maduva spinarii si creierul mic). Ea debuteaza, in general, la pubertate. Boala lui Friedreich este ereditara. Simptome si evolutie - Boala se traduce mai intai prin dificultati la alergat si la mers. Evolutia ei este progresiva. Simptomele cele mai caracteristice...

Boala degenerativa a maduvei spinarii. Boala lui Friedreich, desi foarte rara, este cea mai frecventa dintre degenerescentele spinocerebeloase (afectand maduva spinarii si creierul mic). Ea debuteaza, in general, la pubertate. Boala lui Friedreich este ereditara. Simptome si evolutie - Boala se traduce mai intai prin dificultati la alergat si la mers. Evolutia ei este progresiva. Simptomele cele mai caracteristice...

Afectiuni cutanate declansate sau agravate de o expunere la frig. Frigul pe de o parte, reprezinta o agresiune directa pentru epiderm; pe de alta parte, el provoaca o incetinire a circulatiei in capilarele sangvine ale dermului. Unele reactii cutanate sunt normale, prezente la toti subiectii: uscarea pielii, mancarimi, buze fisurate, agravarea unei boli de piele (psoriazis, eczema); degeraturile nu survin decat la fr...

Afectiuni cutanate declansate sau agravate de o expunere la frig. Frigul pe de o parte, reprezinta o agresiune directa pentru epiderm; pe de alta parte, el provoaca o incetinire a circulatiei in capilarele sangvine ale dermului. Unele reactii cutanate sunt normale, prezente la toti subiectii: uscarea pielii, mancarimi, buze fisurate, agravarea unei boli de piele (psoriazis, eczema); degeraturile nu survin decat la fr...

Afectiuni cutanate declansate sau agravate de o expunere la frig. Frigul pe de o parte, reprezinta o agresiune directa pentru epiderm; pe de alta parte, el provoaca o incetinire a circulatiei in capilarele sangvine ale dermului. Unele reactii cutanate sunt normale, prezente la toti subiectii: uscarea pielii, mancarimi, buze fisurate, agravarea unei boli de piele (psoriazis, eczema); degeraturile nu survin decat la fr...

Tulburare a sexualitatii feminine constand in absenta satisfactiei sexuale in timpul raporturilor. Frigiditatea poate fi completa (absenta totala de apetit si de placere sexuala, denumita si anorgasmie) sau partiala, femeia nu ajunge la orgasm decat foarte rar, dar relatiile sexuale raman satisfacatoare in perioada care precede juisarea. Cauzele unei frigiditati sunt multiple. Ele pot fi organice (infectie, dezechil...

Tulburare a sexualitatii feminine constand in absenta satisfactiei sexuale in timpul raporturilor. Frigiditatea poate fi completa (absenta totala de apetit si de placere sexuala, denumita si anorgasmie) sau partiala, femeia nu ajunge la orgasm decat foarte rar, dar relatiile sexuale raman satisfacatoare in perioada care precede juisarea. Cauzele unei frigiditati sunt multiple. Ele pot fi organice (infectie, dezechil...

Tulburare a sexualitatii feminine constand in absenta satisfactiei sexuale in timpul raporturilor. Frigiditatea poate fi completa (absenta totala de apetit si de placere sexuala, denumita si anorgasmie) sau partiala, femeia nu ajunge la orgasm decat foarte rar, dar relatiile sexuale raman satisfacatoare in perioada care precede juisarea. Cauzele unei frigiditati sunt multiple. Ele pot fi organice (infectie, dezechil...

Incapacitatea unei persoane de a suporta frigul.

Incapacitatea unei persoane de a suporta frigul.

Incapacitatea unei persoane de a suporta frigul.

Tremuratura involuntara, mai mult sau mai putin generalizata, a muschilor. Frisonul poate fi insotit de clantanituri ale dintilor si de oripilare ("piele de gaina"). Este o reactie normala a corpului fata de frig. Ca raspuns la scaderea temperaturii corpului, reflexul de frison, provocand contracturi musculare, genereaza caldura. Frisonul se observa, de asemenea, in asociere cu un puseu de febra, in faza initiala a b...

Tremuratura involuntara, mai mult sau mai putin generalizata, a muschilor. Frisonul poate fi insotit de clantanituri ale dintilor si de oripilare ("piele de gaina"). Este o reactie normala a corpului fata de frig. Ca raspuns la scaderea temperaturii corpului, reflexul de frison, provocand contracturi musculare, genereaza caldura. Frisonul se observa, de asemenea, in asociere cu un puseu de febra, in faza initiala a b...

Tremuratura involuntara, mai mult sau mai putin generalizata, a muschilor. Frisonul poate fi insotit de clantanituri ale dintilor si de oripilare ("piele de gaina"). Este o reactie normala a corpului fata de frig. Ca raspuns la scaderea temperaturii corpului, reflexul de frison, provocand contracturi musculare, genereaza caldura. Frisonul se observa, de asemenea, in asociere cu un puseu de febra, in faza initiala a b...

1. Osul frontal: osul median si nepereche situat in partea anterioara a craniului (frunte), luand parte, de asemenea la formarea cavitatilor nazale si a orbitelor. 2. Care se refera la frunte. 3. Care apartine partii sau fetei anterioare a unei regiuni, organ sau corp. 4. Plan frontal: un plan anatomic care strabate organismul paralel cu fruntea.

1. Osul frontal: osul median si nepereche situat in partea anterioara a craniului (frunte), luand parte, de asemenea la formarea cavitatilor nazale si a orbitelor. 2. Care se refera la frunte. 3. Care apartine partii sau fetei anterioare a unei regiuni, organ sau corp. 4. Plan frontal: un plan anatomic care strabate organismul paralel cu fruntea.

1. Osul frontal: osul median si nepereche situat in partea anterioara a craniului (frunte), luand parte, de asemenea la formarea cavitatilor nazale si a orbitelor. 2. Care se refera la frunte. 3. Care apartine partii sau fetei anterioare a unei regiuni, organ sau corp. 4. Plan frontal: un plan anatomic care strabate organismul paralel cu fruntea.

Prelevare si intindere pe lama, intr-un strat subtire, a unei picaturi dintr-un lichid biologic (sange, lichid cefaloradidian, secretie, urina), a unui produs patologic (puroi, scurgere) sau a celulelor dintr-un tesut sau dintr-un organ (ganglion, vagin etc) in vederea unei observatii microscopice.

Prelevare si intindere pe lama, intr-un strat subtire, a unei picaturi dintr-un lichid biologic (sange, lichid cefaloradidian, secretie, urina), a unui produs patologic (puroi, scurgere) sau a celulelor dintr-un tesut sau dintr-un organ (ganglion, vagin etc) in vederea unei observatii microscopice.

Prelevare si intindere pe lama, intr-un strat subtire, a unei picaturi dintr-un lichid biologic (sange, lichid cefaloradidian, secretie, urina), a unui produs patologic (puroi, scurgere) sau a celulelor dintr-un tesut sau dintr-un organ (ganglion, vagin etc) in vederea unei observatii microscopice.

Test diagnostic pentru afectiunile maligne sau premaligne ale colului uterin prin examenul citologic exfoliativ. Se disting cinci clase: - I: frotiu normal - II: frotiu inflamator - III: frotiu suspect cu celule modificate - IV: frotiu tipic neoplazic, cu celule atipice si celule normale - V: frotiu neoplazic cu un mare numar de celule atipice. Sinonime: test Papanicolau, Papanicolau.

Test diagnostic pentru afectiunile maligne sau premaligne ale colului uterin prin examenul citologic exfoliativ. Se disting cinci clase: - I: frotiu normal - II: frotiu inflamator - III: frotiu suspect cu celule modificate - IV: frotiu tipic neoplazic, cu celule atipice si celule normale - V: frotiu neoplazic cu un mare numar de celule atipice. Sinonime: test Papanicolau, Papanicolau.

Test diagnostic pentru afectiunile maligne sau premaligne ale colului uterin prin examenul citologic exfoliativ. Se disting cinci clase: - I: frotiu normal - II: frotiu inflamator - III: frotiu suspect cu celule modificate - IV: frotiu tipic neoplazic, cu celule atipice si celule normale - V: frotiu neoplazic cu un mare numar de celule atipice. Sinonime: test Papanicolau, Papanicolau.

Prelevare si intindere pe o lama de sticla a celulelor din sange in vederea unei observatii microscopice a acestora dupa colorarea specifica. Un frotiu permite diagnosticarea infectiilor ca, de exemplu, paludismul, reperand parazitul in globulele rosii.

Prelevare si intindere pe o lama de sticla a celulelor din sange in vederea unei observatii microscopice a acestora dupa colorarea specifica. Un frotiu permite diagnosticarea infectiilor ca, de exemplu, paludismul, reperand parazitul in globulele rosii.

Prelevare si intindere pe o lama de sticla a celulelor din sange in vederea unei observatii microscopice a acestora dupa colorarea specifica. Un frotiu permite diagnosticarea infectiilor ca, de exemplu, paludismul, reperand parazitul in globulele rosii.

... 5 6 7 8 9 10 11 12 13