... 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 ...
 

Degeratura obisnuita nu trebuie confundata cu degeratura grava ce apare in urma expunerii la frig intens si in urma careia apare o leziune grava a tesuturilor. In primele stadii, inghetarea afecteaza stratul superficial al pielii, iar in cazul unei degeraturi de gradul 4 sunt afectati muschii sau chiar oasele. Se manifesta printr-o senzatie de piscatura apoi printr-o amortire treptata. Leziunea se caracterizeaza prin...

Degeratura obisnuita nu trebuie confundata cu degeratura grava ce apare in urma expunerii la frig intens si in urma careia apare o leziune grava a tesuturilor. In primele stadii, inghetarea afecteaza stratul superficial al pielii, iar in cazul unei degeraturi de gradul 4 sunt afectati muschii sau chiar oasele. Se manifesta printr-o senzatie de piscatura apoi printr-o amortire treptata. Leziunea se caracterizeaza prin...

Degeratura obisnuita nu trebuie confundata cu degeratura grava ce apare in urma expunerii la frig intens si in urma careia apare o leziune grava a tesuturilor. In primele stadii, inghetarea afecteaza stratul superficial al pielii, iar in cazul unei degeraturi de gradul 4 sunt afectati muschii sau chiar oasele. Se manifesta printr-o senzatie de piscatura apoi printr-o amortire treptata. Leziunea se caracterizeaza prin...

Fieeare dintre cele cinci apendice independente si articulate care formeaza extremitatea mainii. Fiecare dintre degetele lungi (indexul, mijlociul, inelarul si auricularul sau cel mic, are cate trei segmente: falanga, falangina si falangeta; policele (policarul sau degetul gros, uneori denumit impropriu si degetul mare) nu are decat doua falange. - Plagile degetelor sunt foarte frecvente. Este intotdeauna mai bine ...

Fieeare dintre cele cinci apendice independente si articulate care formeaza extremitatea mainii. Fiecare dintre degetele lungi (indexul, mijlociul, inelarul si auricularul sau cel mic, are cate trei segmente: falanga, falangina si falangeta; policele (policarul sau degetul gros, uneori denumit impropriu si degetul mare) nu are decat doua falange. - Plagile degetelor sunt foarte frecvente. Este intotdeauna mai bine ...

Fieeare dintre cele cinci apendice independente si articulate care formeaza extremitatea mainii. Fiecare dintre degetele lungi (indexul, mijlociul, inelarul si auricularul sau cel mic, are cate trei segmente: falanga, falangina si falangeta; policele (policarul sau degetul gros, uneori denumit impropriu si degetul mare) nu are decat doua falange. - Plagile degetelor sunt foarte frecvente. Este intotdeauna mai bine ...

Fiecare dintre cele cinci degete de la picior. Scheletul degetului de la picior este constituit din mici oase tubulare, falangele, articulate intre ele, in numar de doua pentru degetul mare si de 3 sau 4 pentru celelalte degete de la picior. Patologie - Degetele de la picior pot constitui sediul a numeroase boli congenitale sau dobandite, agravate, in general, de purtatul incaltamintei nepotrivite Deformatiile si...

Fiecare dintre cele cinci degete de la picior. Scheletul degetului de la picior este constituit din mici oase tubulare, falangele, articulate intre ele, in numar de doua pentru degetul mare si de 3 sau 4 pentru celelalte degete de la picior. Patologie - Degetele de la picior pot constitui sediul a numeroase boli congenitale sau dobandite, agravate, in general, de purtatul incaltamintei nepotrivite Deformatiile si...

Fiecare dintre cele cinci degete de la picior. Scheletul degetului de la picior este constituit din mici oase tubulare, falangele, articulate intre ele, in numar de doua pentru degetul mare si de 3 sau 4 pentru celelalte degete de la picior. Patologie - Degetele de la picior pot constitui sediul a numeroase boli congenitale sau dobandite, agravate, in general, de purtatul incaltamintei nepotrivite Deformatiile si...

Blocare a unui deget in pozitie indoita. Un deget in "resort" este provocat de cele mai multe ori de un nodul al tendonului flector care stanjeneste alunecarea tendonului in interiorul tecii sale sinoviale sau, uneori, de o inflamatie a tecii tendonului. Un deget in "resort" poate fi redresat printr-o tractiune blanda, care il elibereaza atunci dintr-o data. O injectie locala cu corticosteroizi asigura cel mai des vi...

Blocare a unui deget in pozitie indoita. Un deget in "resort" este provocat de cele mai multe ori de un nodul al tendonului flector care stanjeneste alunecarea tendonului in interiorul tecii sale sinoviale sau, uneori, de o inflamatie a tecii tendonului. Un deget in "resort" poate fi redresat printr-o tractiune blanda, care il elibereaza atunci dintr-o data. O injectie locala cu corticosteroizi asigura cel mai des vi...

Blocare a unui deget in pozitie indoita. Un deget in "resort" este provocat de cele mai multe ori de un nodul al tendonului flector care stanjeneste alunecarea tendonului in interiorul tecii sale sinoviale sau, uneori, de o inflamatie a tecii tendonului. Un deget in "resort" poate fi redresat printr-o tractiune blanda, care il elibereaza atunci dintr-o data. O injectie locala cu corticosteroizi asigura cel mai des vi...

Act fiziologic reflex prin care bolul alimentar trece din cavitatea bucala in esofag, apoi in stomac. Este un act reflex ce se desfasoara in trei timpi. Faza orala si esofagiana dureaza o secunda. Dupa ce mancarea a trecut in esofag si ajunge in stomac, pot sa treaca intre 8 si 12 secunde, in functie de lungimea esofagului, variabila de la o persoana la alta.

Act fiziologic reflex prin care bolul alimentar trece din cavitatea bucala in esofag, apoi in stomac. Este un act reflex ce se desfasoara in trei timpi. Faza orala si esofagiana dureaza o secunda. Dupa ce mancarea a trecut in esofag si ajunge in stomac, pot sa treaca intre 8 si 12 secunde, in functie de lungimea esofagului, variabila de la o persoana la alta.

Act fiziologic reflex prin care bolul alimentar trece din cavitatea bucala in esofag, apoi in stomac. Este un act reflex ce se desfasoara in trei timpi. Faza orala si esofagiana dureaza o secunda. Dupa ce mancarea a trecut in esofag si ajunge in stomac, pot sa treaca intre 8 si 12 secunde, in functie de lungimea esofagului, variabila de la o persoana la alta.

Desfacerea marginilor unei plagi sau cavitati.

Desfacerea marginilor unei plagi sau cavitati.

Desfacerea marginilor unei plagi sau cavitati.

Sindrom care afecteaza membrul superior si ochiul. Sindromul Dejerine-Klumpke este consecinta unei lezari a fibrelor inferioare ale plexului hrahial (incrucisarea filetelor nervoase din scobitura axilei dand, in principal, nastere nervilor bratului). Cauza initiala poate fi un traumatism, o compresie sau o infiltratie printr-un cancer invecinat (cancer bronhopulmonar al apexului plamanului). Semnele sunt o paralizie ...

Sindrom care afecteaza membrul superior si ochiul. Sindromul Dejerine-Klumpke este consecinta unei lezari a fibrelor inferioare ale plexului hrahial (incrucisarea filetelor nervoase din scobitura axilei dand, in principal, nastere nervilor bratului). Cauza initiala poate fi un traumatism, o compresie sau o infiltratie printr-un cancer invecinat (cancer bronhopulmonar al apexului plamanului). Semnele sunt o paralizie ...

Sindrom care afecteaza membrul superior si ochiul. Sindromul Dejerine-Klumpke este consecinta unei lezari a fibrelor inferioare ale plexului hrahial (incrucisarea filetelor nervoase din scobitura axilei dand, in principal, nastere nervilor bratului). Cauza initiala poate fi un traumatism, o compresie sau o infiltratie printr-un cancer invecinat (cancer bronhopulmonar al apexului plamanului). Semnele sunt o paralizie ...

Dejerine-Sottas (boala a lui) - Boala ereditara caracterizata printr-o hipertrofie a nervilor, responsabila de atrofie musculara si paralizii. Semnele sunt o paralizie a membrelor inferioare, apoi a membrelor superioare, precum si o diminuare a sensibilitatii cutanate.

Dejerine-Sottas (boala a lui) - Boala ereditara caracterizata printr-o hipertrofie a nervilor, responsabila de atrofie musculara si paralizii. Semnele sunt o paralizie a membrelor inferioare, apoi a membrelor superioare, precum si o diminuare a sensibilitatii cutanate.

Dejerine-Sottas (boala a lui) - Boala ereditara caracterizata printr-o hipertrofie a nervilor, responsabila de atrofie musculara si paralizii. Semnele sunt o paralizie a membrelor inferioare, apoi a membrelor superioare, precum si o diminuare a sensibilitatii cutanate.

Tip de mutatie genetica caracterizata prin stergerea (disparitia) unui fragment de la nivelul unui cromozom.

Tip de mutatie genetica caracterizata prin stergerea (disparitia) unui fragment de la nivelul unui cromozom.

Tip de mutatie genetica caracterizata prin stergerea (disparitia) unui fragment de la nivelul unui cromozom.

Pierdere a simtului realitatii care se traduce printr-un ansamblu de convingeri false irationale, la care subiectul adera ferm. Delirul se deosebeste de onirism (confuzie mintala), de dezorientarea caracteristica unor tulburari neurologice (amnezie, dementa), precum si de produsele imaginatiei mitomanului sau istericului. Clasificare - Delirul se descrie dupa diferitele trasaturi: - dupa mecanismele sale (delirul...

Pierdere a simtului realitatii care se traduce printr-un ansamblu de convingeri false irationale, la care subiectul adera ferm. Delirul se deosebeste de onirism (confuzie mintala), de dezorientarea caracteristica unor tulburari neurologice (amnezie, dementa), precum si de produsele imaginatiei mitomanului sau istericului. Clasificare - Delirul se descrie dupa diferitele trasaturi: - dupa mecanismele sale (delirul...

Pierdere a simtului realitatii care se traduce printr-un ansamblu de convingeri false irationale, la care subiectul adera ferm. Delirul se deosebeste de onirism (confuzie mintala), de dezorientarea caracteristica unor tulburari neurologice (amnezie, dementa), precum si de produsele imaginatiei mitomanului sau istericului. Clasificare - Delirul se descrie dupa diferitele trasaturi: - dupa mecanismele sale (delirul...

... 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 ...