CAUTA TERMENI DE SPECIALITATE:

Webmagnat

<< Inapoi la lista de dictionar-medical

Testicul


Gonada (glanda sexuala) masculina. Testiculele sunt in numar de doua. La fat, ele sunt situate in abdomen, dar, in general, coboara in burse inainte de nastere, uneori ceva mai tarziu. Ele raman de dimensiuni mici pana la pubertate, atunci cresc in volum pentru a ajunge treptat pana la dimensiunile intalnite la adult. Structura - - Testicul
Testiculul este un ovoid cu o lungime de 4-5 centimetri, o latime de 2-3 centimetri si o grosime de 2,5 centimetri. El contine canalicule, tuburi seminifere si celulele zise ale lui Sertoli, care asigura elaborarea spermatozoizilor, ori spermatogeneza. Tuburile seminifere se reunesc pentru a forma o retea de canale, rete testis, de la care pleaca 10-12 canale eferente care ajung in epididim, mic organ aflat in lungul marginii posterioare a testiculului. Din epididim pleaca un canal, canalul deferent, care transporta spermatozoizii spre veziculele seminale si uretra. Ansamblul constituie caile spermatice. Tuburile seminifere sunt invelite in tesut conjunctiv ce contine celulele lui Leydig, care secreta hormonul masculin, testosteronul. Functie - - Testicul
Testiculul are doua functii, declansate la pubertate si controlate de o glanda care este situata la baza creierului - hipofiza - si de o formatiune cerebrala - hipotalamusul - care se supune, la randul ei, unui retrocontrol hormonal. - Functia exocrina este spermatogeneza, conditie prealabila oricarei reproduceri. - Functia endocrina este secretia hormonala de testosteron, care nu doar ca induce spermatogeneza, ci este responsabil si de importantele modificari pubertare si de dezvoltarea caracterelor sexuale secundare masculine (pilozitate, schimbarea vocii, repartitia musculara etc.). Examene - - Testicul
Examenul clinic (observatia, palparea) este completat, daca este necesar, cu ecografia, spermograma (analiza spermei), biopsia, dozarile hormonale (testosteron, hormon foliculostimulant IFSH si luteinizant ILHI si studiul markerilor tumorali, ca alfa-feto-proteina si hormonul corionic gonadotrofic, care permite evaluarea tipului histologic al unor cancere. Patologie - - Testicul
Inainte de pubertate, coborarea testiculelor din cavitatea abdominala in burse, prin canalul inghinal, este necesara deoarece temperatura interna a corpului este prea ridicata pentru a permite spermatogeneza. Absenta coborarii testiculelor in burse, ori criptorhidia, poate necesita un tratament chirurgical. Alte anomalii ale tuburilor seminifere, intre care atrofia, antreneaza o sterilitate. O insuficienta a dezvoltarii testiculare poate fi de origine cromozomica (sindromul lui Klinefelter) sau hipofizara (sindromul lui Kallmann-De Morsier). Varicocelul (dilatatia varicoasa a venelor testiculului), de cele mai multe ori neinsemnat, antreneaza uneori o sterilitate, si hidrocelul (efuziunea de serozitate in jurul testiculului si epididimului) pot necesita un tratament chirurgical. In sfarsit, testiculul poate fi sediul unei tumori, benigna sau maligna, unei torsiuni, unei rupturi cauzate de un traumatism, de o infectie bacteriana sau virala (in particular tuberculoza, oreion, lepra etc.).

Gonada (glanda sexuala) masculina. Testiculele sunt in numar de doua. La fat, ele sunt situate in abdomen, dar, in general, coboara in burse inainte de nastere, uneori ceva mai tarziu. Ele raman de dimensiuni mici pana la pubertate, atunci cresc in volum pentru a ajunge treptat pana la dimensiunile intalnite la adult. Structura -
Testiculul este un ovoid cu o lungime de 4-5 centimetri, o latime de 2-3 centimetri si o grosime de 2,5 centimetri. El contine canalicule, tuburi seminifere si celulele zise ale lui Sertoli, care asigura elaborarea spermatozoizilor, ori spermatogeneza. Tuburile seminifere se reunesc pentru a forma o retea de canale, rete testis, de la care pleaca 10-12 canale eferente care ajung in epididim, mic organ aflat in lungul marginii posterioare a testiculului. Din epididim pleaca un canal, canalul deferent, care transporta spermatozoizii spre veziculele seminale si uretra. Ansamblul constituie caile spermatice. Tuburile seminifere sunt invelite in tesut conjunctiv ce contine celulele lui Leydig, care secreta hormonul masculin, testosteronul. Functie -
Testiculul are doua functii, declansate la pubertate si controlate de o glanda care este situata la baza creierului - hipofiza - si de o formatiune cerebrala - hipotalamusul - care se supune, la randul ei, unui retrocontrol hormonal. - Functia exocrina este spermatogeneza, conditie prealabila oricarei reproduceri. - Functia endocrina este secretia hormonala de testosteron, care nu doar ca induce spermatogeneza, ci este responsabil si de importantele modificari pubertare si de dezvoltarea caracterelor sexuale secundare masculine (pilozitate, schimbarea vocii, repartitia musculara etc.). Examene -
Examenul clinic (observatia, palparea) este completat, daca este necesar, cu ecografia, spermograma (analiza spermei), biopsia, dozarile hormonale (testosteron, hormon foliculostimulant IFSH si luteinizant ILHI si studiul markerilor tumorali, ca alfa-feto-proteina si hormonul corionic gonadotrofic, care permite evaluarea tipului histologic al unor cancere. Patologie -
Inainte de pubertate, coborarea testiculelor din cavitatea abdominala in burse, prin canalul inghinal, este necesara deoarece temperatura interna a corpului este prea ridicata pentru a permite spermatogeneza. Absenta coborarii testiculelor in burse, ori criptorhidia, poate necesita un tratament chirurgical. Alte anomalii ale tuburilor seminifere, intre care atrofia, antreneaza o sterilitate. O insuficienta a dezvoltarii testiculare poate fi de origine cromozomica (sindromul lui Klinefelter) sau hipofizara (sindromul lui Kallmann-De Morsier). Varicocelul (dilatatia varicoasa a venelor testiculului), de cele mai multe ori neinsemnat, antreneaza uneori o sterilitate, si hidrocelul (efuziunea de serozitate in jurul testiculului si epididimului) pot necesita un tratament chirurgical. In sfarsit, testiculul poate fi sediul unei tumori, benigna sau maligna, unei torsiuni, unei rupturi cauzate de un traumatism, de o infectie bacteriana sau virala (in particular tuberculoza, oreion, lepra etc.).
<< Inapoi la lista de dictionar-medical