CAUTA TERMENI DE SPECIALITATE:

Webmagnat

<< Inapoi la lista de dictionar-medical

Sange


Este lichidul rosu, vascos, care circula la nivelul arterelor si venelor sub actiunea pompei cardiace. Datorita compozitiei sale complexe si circulatiei sale rapide, sangele iriga toate tesuturile, asigura multiple functii. El permite mai ales prin intermediul retelei de capilare interpuse intre circulatia arteriala si circulatia venoasa, transportul gazelor respiratorii (oxigen si dioxid de carbon), cel al substantelor nutritive (glucide, lipide, protide), cel al elementelor necesare mijloacelor de aparare ale organismului impotriva bacteriilor, parazitilor si virusurilor (anticorpi, eozinofile, limfocite, monocite, polinucleare neutrofile). Circulatia sangvina este asigurata de contractiile muschiului cardiac. Acesta trimite la fiecare contractie aproximativ jumatate din sange spre plamani, unde dioxidul de carbon este evacuat in aerul expirat atunci cand oxigenul este absorbit de catre globulele rosii. Cealalta parte a sangelui este trimisa prin aorta spre diferitele tesuturi, de unde se intoarce prin venele cave.

Compozitie - - Sange
Volumul sangvin este constituit din celule, in proportie de 50% (eritrocite denumite si hematii sau globule rosii; leucocite sau globule albe; trombocite sau plachete) si din plasma: - Eritrocitele contin, in principal, hemoglobina, pigmentul al carui rol fundamental este de a transporta oxigenul de la nivelul plamanilor spre tesuturi - Leucocitele cuprind diferite tipuri celulare: polinuclearele neutrofile si monocitele, care joaca un rol esential in apararea nespecifica impotriva infectiilor; limfocitele, suportii celulari ai imunitatii specifice; polinuclearele eozinofile, a caror inmultire dovedeste o alergie sau o parazitoza; polinuclearele bazofile, al caror rol este inca neexplicat. - Plachetele joaca un rol esential, impreuna cu factorii coagularii, in formarea cheagului sangvin si deci in hemostaza (oprirea hemoragiilor). - Plasma este un lichid galben-pai, compus din 95% apa usor sarata (9%) si numeroase alte elemente in cantitate variabila, intre care elemente nutritive, deseuri si proteine.

Elementele figurate ale sangelui - - Sange
Hematii (globule rosii):

- - Sange
valori normale: 4.000.000 – 6.200.000/ mm3, in functie de sex - cresc in: poliglobulie - scad in: anemie Leucocite (globule albe):

- - Sange
valori normale: 4.000-10.000/mm3 - cresc in: stare infectioasa, hemopatie maligna - scad in: infectii virale, hemopatie, chimioterapie Formula leucocitara: Polinucleare - Neutrofile:

- - Sange
valori normale: 1700-7500/mm3 - cresc in: Infectie bacteriana, inflamatie, tabagism, unele medicamente, hemopatie - scad in: etnie africana, infectie virala, toxicitate medicamentoasa, hemopatie Eozinofile:

- - Sange
valori normale: 0-500/mm3 - cresc in: alergie, parazitoza Bazofile:

- - Sange
valori normale: 0-200/mm3 Mononucleare: Limfocite:

- - Sange
valori normale: 500-4500/mm3 - cresc in: infectie virala sau bacteriana, hemopatie - scad in: deficit imunitar Monocite:

- - Sange
valori normale: 0-1000/mm3 - cresc in: inflamatie, hemopatie Trombocite (Plachete):

- - Sange
valori normale: 150.000-450.000/mm3 - cresc in: stare inflamatorie, ablatia splinei, stimularea maduvei osoase - scad in: atingere a maduvei osoase, boala imunologica, toxicitate medicamentoasa.

Analiza sangelui - - Sange
Sangele este recoltat dintr-o vena a plicii cotului cu ajutorul unei seringi dupa ce s-a aplicat un garou deasupra punctului de punctionare. In anumite cazuri, cand sunt suficiente cateva picaturi de sange, acestea sunt prelevate din varful degetului. - Examenele hematologice, dintre care cele mai importante sunt hemograma si testele de coagulare (timpul de sangerare, timpul de coagulare, nivelul protrombinei, timpul de cefalina activata, numaratoarea plachetelor), permit studierea componentelor sangelui (forma, numar si dimensiuni ale globulelor) si ai factorilor coagularii. - Examenele biochimice studiaza diferitele substante chimice ale plasmei (sodiu, uree, vitamine etc.). Proteinele serului sangvin pot fi studiate prin electroforeza protidelor. - Examenele microbiologice si indeosebi hemocultura, constau in cautarea in sange a diferitelor microorganisme (antigene, bacterii, ciuperci microscopice, virusuri), precum si a anticorpilor care s-au format impotriva lor.

Elemente minerale, electroliti - Sange
SODIU - natremie: 3,10-3,45g/l sau 135-150mmol/l; scade in hiperhidratare, tratament diuretic; creste in deshidratare POTASIU - Kaliemie: 136-196mg/l sau 3,5-5mmol/l; scade in diaree, sindrom Conn, tratament diuretic; creste in insuficienta renala CALCIU - calcemie: 96-104mg/l sau 2,4-2,6 mmol/l; scade in deficit de vitamina D (rahitism); creste in hiperparatiroidie, cancer osos, mielom MAGNEZIU - magnezemie: 15-27mg/l sau 0,6-1,5mmol/l; scade in alcoolism, diaree, insuficienta hepatica; creste in insuficienta renala FIER - sideremie: 0,6-1,3 mg/l sau 11,23mol; scade in sarcina, alaptare, stare infectioasa; creste in hemocromatoza CLOR - cloremie: 3,4-3,9g/l sau 95-110mmol/l; scade in diaree, varsaturi, tratament diuretic; creste in insuficienta renala.

Glucide si lipide - Sange
GLUCOZA - glicemie: 0,8-1,2g/l sau 4,4-6,7 mmol/l; scade in coma hipoglicemica, post, insuficienta suprarenala; creste in diabet, Hipercorticism TRIGLICERIDE - trigliceridemie: 0,5-1,4 g/l sau 0,6-1,5 mmol/l; scade in insuficioenta hepatica, malnutritie; creste in diabet, exces alimentar, factori genetici COLESTEROL – Colesterolemie: 2-2,5 g/l sau 5,2-6,5 mmol/l; scade in hipertiroidie, malnutritie; creste in hipotiroidie si factori genetici.

Enzime - Sange
TRANSAMINAZE (ASAT, ALAT) – Transaminazemie: 2-50U sau 2-20 U.I.; scade in Wroblewski; creste in infarct miocardic, hepatita acuta, ciroza.

Protide si alti constituenti azotati - Sange
ACID URIC – uricemie: 20-70 mg/l sau 120-420mol/l; scade in hepatita acuta; creste in insuficienta renala BILIRUBINA CONJUGATA: sub 2,3 mg/l sau sub 4 mol/l; scaderea fara cauza semnificativa; creste in hepatita, obstructie biliara BILIRUBINA LIBERA: 2-10 mg/l sau 3,4-17mol/l; scade fara cauza semnificativa; creste in hemoliza CREATININA – creatinemie: 7-13,6 mg sau 3,4-17mol; scade in casexie; creste in insuficienta renala FIBRINOGEN – fibrinemie: 2-4,5 g/l; scade in insuficienta hepatica; creste in stare inflamatorie PROTEINE TOTALE – protidemie: 60-80 g/l; scade in malnutritie, sindrom nefrotic, insuficienta hepatica; creste in deshidratare, soc - Albumina – albuminemie: 33-49g/l; scade in malnutritie; creste in deshidratare, stare de soc - Globuline totale - globulinemie 20-24g/l; scade in hipogamaglobulinemie; creste in ciroza, mielom, stare de soc din care: alfa 1-globuline: 2-4g/l; scade in sindrom nefrotic; creste in infectii alfa 2-globuline: 3-7g/l; scade fara cauza semnificativa; creste in stare inflamatorie beta-globuline: 5-10g/l; scade fara cauza semnificativa; creste in ciroza gama-globuline: 6-12g/l; scade in deficit imun; creste in ciroza, mielom, stare inflamatorie UREE – uremie: 0,25-0,45g/l; scade in insuficienta hepatica; creste in insuficienta renala. Valori pentru barbatul adult, pe nemancate, aceste cifre pot varia usor de la un laborator la altul, mmol = milimol, /mol = micromol, U.I. = unitate internationala.

Patologie - - Sange
Fiecare dintre componentele sangelui poate prezenta diferite anomalii: - Bolile care afecteaza hematiile pot rezulta din deficite nutritionale sau prin malbsorbtie, in principal in fier (anemie feripriva), acid folic (anemie megaloblastica) si vitamina B 12 (boala Biermer), ori anomalii genetice (talasemie si drepanocitoza, de exemplu). Ele mai pot decurge inca din mutatii dobandite care duc la proliferare anormala (poliglobulie) sau la infectii parazitare (distrugere a globulelor rosii in caz de paludism, de exemplu). - Bolile care afecteaza leucocitele sunt inainte de toate leucemiile, afectiuni maligne ale maduvei osoase care antreneaza o producere de globule albe anormale si distrugerea maduvei sanatoase. De altfel, bolile infectioase ale sangelui pot fi favorizate de o lipsa de polinucleare neutrofile si de monocite (infectii bacteriene) sau de un deficit de limfocite (infectii virale si micozice) - Bolile cu rasunet asupra compozitiei plasmei rezulta din anomaliile sintezei sau din catabolismul componentelor genetice ale acesteia (in particular anomalii ale factorilor de coagulare, responsabili de hemofilie) sau sunt dobanditi (sinteza unei imunoglobuline anormale, responsabila de mielomul multiplu sau de boala lui Waldenstrom). Afectiunile cu rasunetul cel mai mare asupra compozitiei plasmei sunt cele ale ficatului (ciroza) si ale rinichiului (sindromul nefrotic al diabetului). Astfel, micsorarea producerii de albumina de catre ficat sau pierderea excesiva de albumina prin rinichi pot antrena o carenta in albumina asociata cu edeme; insuficienta renala functionala creste nivelul de uree, de creatinina si al potasiului in plasma.

Este lichidul rosu, vascos, care circula la nivelul arterelor si venelor sub actiunea pompei cardiace. Datorita compozitiei sale complexe si circulatiei sale rapide, sangele iriga toate tesuturile, asigura multiple functii. El permite mai ales prin intermediul retelei de capilare interpuse intre circulatia arteriala si circulatia venoasa, transportul gazelor respiratorii (oxigen si dioxid de carbon), cel al substantelor nutritive (glucide, lipide, protide), cel al elementelor necesare mijloacelor de aparare ale organismului impotriva bacteriilor, parazitilor si virusurilor (anticorpi, eozinofile, limfocite, monocite, polinucleare neutrofile). Circulatia sangvina este asigurata de contractiile muschiului cardiac. Acesta trimite la fiecare contractie aproximativ jumatate din sange spre plamani, unde dioxidul de carbon este evacuat in aerul expirat atunci cand oxigenul este absorbit de catre globulele rosii. Cealalta parte a sangelui este trimisa prin aorta spre diferitele tesuturi, de unde se intoarce prin venele cave.

Compozitie -
Volumul sangvin este constituit din celule, in proportie de 50% (eritrocite denumite si hematii sau globule rosii; leucocite sau globule albe; trombocite sau plachete) si din plasma: - Eritrocitele contin, in principal, hemoglobina, pigmentul al carui rol fundamental este de a transporta oxigenul de la nivelul plamanilor spre tesuturi - Leucocitele cuprind diferite tipuri celulare: polinuclearele neutrofile si monocitele, care joaca un rol esential in apararea nespecifica impotriva infectiilor; limfocitele, suportii celulari ai imunitatii specifice; polinuclearele eozinofile, a caror inmultire dovedeste o alergie sau o parazitoza; polinuclearele bazofile, al caror rol este inca neexplicat. - Plachetele joaca un rol esential, impreuna cu factorii coagularii, in formarea cheagului sangvin si deci in hemostaza (oprirea hemoragiilor). - Plasma este un lichid galben-pai, compus din 95% apa usor sarata (9%) si numeroase alte elemente in cantitate variabila, intre care elemente nutritive, deseuri si proteine.

Elementele figurate ale sangelui -
Hematii (globule rosii):

-
valori normale: 4.000.000 – 6.200.000/ mm3, in functie de sex - cresc in: poliglobulie - scad in: anemie Leucocite (globule albe):

-
valori normale: 4.000-10.000/mm3 - cresc in: stare infectioasa, hemopatie maligna - scad in: infectii virale, hemopatie, chimioterapie Formula leucocitara: Polinucleare - Neutrofile:

-
valori normale: 1700-7500/mm3 - cresc in: Infectie bacteriana, inflamatie, tabagism, unele medicamente, hemopatie - scad in: etnie africana, infectie virala, toxicitate medicamentoasa, hemopatie Eozinofile:

-
valori normale: 0-500/mm3 - cresc in: alergie, parazitoza Bazofile:

-
valori normale: 0-200/mm3 Mononucleare: Limfocite:

-
valori normale: 500-4500/mm3 - cresc in: infectie virala sau bacteriana, hemopatie - scad in: deficit imunitar Monocite:

-
valori normale: 0-1000/mm3 - cresc in: inflamatie, hemopatie Trombocite (Plachete):

-
valori normale: 150.000-450.000/mm3 - cresc in: stare inflamatorie, ablatia splinei, stimularea maduvei osoase - scad in: atingere a maduvei osoase, boala imunologica, toxicitate medicamentoasa.

Analiza sangelui -
Sangele este recoltat dintr-o vena a plicii cotului cu ajutorul unei seringi dupa ce s-a aplicat un garou deasupra punctului de punctionare. In anumite cazuri, cand sunt suficiente cateva picaturi de sange, acestea sunt prelevate din varful degetului. - Examenele hematologice, dintre care cele mai importante sunt hemograma si testele de coagulare (timpul de sangerare, timpul de coagulare, nivelul protrombinei, timpul de cefalina activata, numaratoarea plachetelor), permit studierea componentelor sangelui (forma, numar si dimensiuni ale globulelor) si ai factorilor coagularii. - Examenele biochimice studiaza diferitele substante chimice ale plasmei (sodiu, uree, vitamine etc.). Proteinele serului sangvin pot fi studiate prin electroforeza protidelor. - Examenele microbiologice si indeosebi hemocultura, constau in cautarea in sange a diferitelor microorganisme (antigene, bacterii, ciuperci microscopice, virusuri), precum si a anticorpilor care s-au format impotriva lor.

Elemente minerale, electroliti
SODIU - natremie: 3,10-3,45g/l sau 135-150mmol/l; scade in hiperhidratare, tratament diuretic; creste in deshidratare POTASIU - Kaliemie: 136-196mg/l sau 3,5-5mmol/l; scade in diaree, sindrom Conn, tratament diuretic; creste in insuficienta renala CALCIU - calcemie: 96-104mg/l sau 2,4-2,6 mmol/l; scade in deficit de vitamina D (rahitism); creste in hiperparatiroidie, cancer osos, mielom MAGNEZIU - magnezemie: 15-27mg/l sau 0,6-1,5mmol/l; scade in alcoolism, diaree, insuficienta hepatica; creste in insuficienta renala FIER - sideremie: 0,6-1,3 mg/l sau 11,23mol; scade in sarcina, alaptare, stare infectioasa; creste in hemocromatoza CLOR - cloremie: 3,4-3,9g/l sau 95-110mmol/l; scade in diaree, varsaturi, tratament diuretic; creste in insuficienta renala.

Glucide si lipide
GLUCOZA - glicemie: 0,8-1,2g/l sau 4,4-6,7 mmol/l; scade in coma hipoglicemica, post, insuficienta suprarenala; creste in diabet, Hipercorticism TRIGLICERIDE - trigliceridemie: 0,5-1,4 g/l sau 0,6-1,5 mmol/l; scade in insuficioenta hepatica, malnutritie; creste in diabet, exces alimentar, factori genetici COLESTEROL – Colesterolemie: 2-2,5 g/l sau 5,2-6,5 mmol/l; scade in hipertiroidie, malnutritie; creste in hipotiroidie si factori genetici.

Enzime
TRANSAMINAZE (ASAT, ALAT) – Transaminazemie: 2-50U sau 2-20 U.I.; scade in Wroblewski; creste in infarct miocardic, hepatita acuta, ciroza.

Protide si alti constituenti azotati
ACID URIC – uricemie: 20-70 mg/l sau 120-420mol/l; scade in hepatita acuta; creste in insuficienta renala BILIRUBINA CONJUGATA: sub 2,3 mg/l sau sub 4 mol/l; scaderea fara cauza semnificativa; creste in hepatita, obstructie biliara BILIRUBINA LIBERA: 2-10 mg/l sau 3,4-17mol/l; scade fara cauza semnificativa; creste in hemoliza CREATININA – creatinemie: 7-13,6 mg sau 3,4-17mol; scade in casexie; creste in insuficienta renala FIBRINOGEN – fibrinemie: 2-4,5 g/l; scade in insuficienta hepatica; creste in stare inflamatorie PROTEINE TOTALE – protidemie: 60-80 g/l; scade in malnutritie, sindrom nefrotic, insuficienta hepatica; creste in deshidratare, soc - Albumina – albuminemie: 33-49g/l; scade in malnutritie; creste in deshidratare, stare de soc - Globuline totale - globulinemie 20-24g/l; scade in hipogamaglobulinemie; creste in ciroza, mielom, stare de soc din care: alfa 1-globuline: 2-4g/l; scade in sindrom nefrotic; creste in infectii alfa 2-globuline: 3-7g/l; scade fara cauza semnificativa; creste in stare inflamatorie beta-globuline: 5-10g/l; scade fara cauza semnificativa; creste in ciroza gama-globuline: 6-12g/l; scade in deficit imun; creste in ciroza, mielom, stare inflamatorie UREE – uremie: 0,25-0,45g/l; scade in insuficienta hepatica; creste in insuficienta renala. Valori pentru barbatul adult, pe nemancate, aceste cifre pot varia usor de la un laborator la altul, mmol = milimol, /mol = micromol, U.I. = unitate internationala.

Patologie -
Fiecare dintre componentele sangelui poate prezenta diferite anomalii: - Bolile care afecteaza hematiile pot rezulta din deficite nutritionale sau prin malbsorbtie, in principal in fier (anemie feripriva), acid folic (anemie megaloblastica) si vitamina B 12 (boala Biermer), ori anomalii genetice (talasemie si drepanocitoza, de exemplu). Ele mai pot decurge inca din mutatii dobandite care duc la proliferare anormala (poliglobulie) sau la infectii parazitare (distrugere a globulelor rosii in caz de paludism, de exemplu). - Bolile care afecteaza leucocitele sunt inainte de toate leucemiile, afectiuni maligne ale maduvei osoase care antreneaza o producere de globule albe anormale si distrugerea maduvei sanatoase. De altfel, bolile infectioase ale sangelui pot fi favorizate de o lipsa de polinucleare neutrofile si de monocite (infectii bacteriene) sau de un deficit de limfocite (infectii virale si micozice) - Bolile cu rasunet asupra compozitiei plasmei rezulta din anomaliile sintezei sau din catabolismul componentelor genetice ale acesteia (in particular anomalii ale factorilor de coagulare, responsabili de hemofilie) sau sunt dobanditi (sinteza unei imunoglobuline anormale, responsabila de mielomul multiplu sau de boala lui Waldenstrom). Afectiunile cu rasunetul cel mai mare asupra compozitiei plasmei sunt cele ale ficatului (ciroza) si ale rinichiului (sindromul nefrotic al diabetului). Astfel, micsorarea producerii de albumina de catre ficat sau pierderea excesiva de albumina prin rinichi pot antrena o carenta in albumina asociata cu edeme; insuficienta renala functionala creste nivelul de uree, de creatinina si al potasiului in plasma.
1px
<< Inapoi la lista de dictionar-medical