Febra galbena

Boala infectioasa grava cauzata de un flavivirus, virusul amaril. Febra galbena se intalneste in Africa Centrala, precum si in America tropicala (Amazonia) si in America de Sud. Exista doua moduri de transmitere: intre animale (indeosebi primate) sau, accidental, de la animal la om (febra de hatis) sau prin intermediul tantarilor din genurile Haemagogus sau Aedes (Aedes africanus, Aedes simpsoni); de la om la om (febra citadina), prin intermediul lui Aedes aegypti. Simptome si semne - Febra galbena
- Dupa o incubatie de 3-6 zile, infectia se traduce printr-o febra mare si subita, printr-o congestionare a fetei, care devine buhaita, si prin dureri abdominale si musculare. Boala poate regresa spontan dupa 3-4 zile sau se poate agrava, antrenand o stare de soc cu hipotermie, icter si varsaturi cu sange, anurie (oprirea producerii de urina), proteinurie mare (nivel anormal de ridicat al proteinelor in urina). Aceste semne traduc o grava atingere hepatica si renala care poate antrena coma si moartea. Diagnostic si prevenire - Febra galbena
- Diagnosticul este bazat pe examene serologice (cercetarea anticorpilor din sange); nu exista nici un tratament decat cel simptomatic: rehidratare, dializa renala, transfuzie etc. Vaccinul este singura protectie eficace; vaccinarea este obligatorie in zona endemica si protejeaza pe o durata de cel putin doi ani.