CMI Dr. Constantinescu Mihaela - Afectiuni si tratamente

Granulomul

Afectiunile endodontice sunt o consecinta a cariilor dentare netratate. Dintele prezinta in interior o camera pulpara, cu vase si nervi, ce are ramificatii pe fiecare canal radicular. Fiecarei radacini ii corespunde cel putin un canal. Afectiunile endodontice netratate la timp (pulpite acute sau cronice) se pot complica cu afectiuni ale parodontului pical. Prin infectarea canalului radicular, o serie de bacterii ajung in apexul (varful radacinii) dintelui, afectand osul. Pentru tratarea acestor afectiuni sunt necesare interventii chirurgicale asupra osului, pe cale exterioara. De asemenea, tratamentele de canal incorect realizate pot duce la dezvoltarea unui tesut patologic apical (granulom, chist). Lasat mult timp pe loc, acest tesut creste in dimensiuni, in defavoarea osului.

 Ce este granulomul? Ce este chistul? Rezectie apicala ce inseamna?

 Granulomul este o formatiune ce apare ca urmare infectarii tesutului apical (zona de os de la varful radacinii dintelui). Aici se dezvolta un tesut inflamator cu origine epiteliala ce creste in dimensiune in timp. Denumirea corecta este de parodontita apicala cronica granulomatoasa. Cand acesta capata o capsula in jurul sau se transforma in chist (granulom chistic). Particularitatea chistului este insasi membrana exterioara; celulele membranei se dezvolta in permanenta in detrimentul osului, prin ceea ce se cheama liza osoasa. Practic chistul creste in dimensiuni prin “dizolvarea” celulelor osoase. Iata de ce, netratat, un chist periapical poate duce la complicatii ulterioare (comunicarea cu sinusul maxilar, fosele nazale, migrari ale dintilor vecini, fracturi ale oaselor maxilare, acutizari ocazionale sub forma abceselor). In ambele cazuri tratamentul este chirurgical- rezectie apicala.

Gingivita si bolile parodontale

Toate afectiunile inflamatorii netratate pot duce in timp la complicatii din ce in ce mai grave, culminand cu pierderea dintilor.

Viata pe arcada a dintilor nostri este dependenta de tesutul parodontal. Prin intermediul acestuia, dintii stau in alveola proprie, in osul maxilar/mandibular. Parodontiul este un tesut viu, cu vase de sange si nervi, foarte sensibil pe traumatisme, presiuni, temperatura.

Complexul din care este alcatuit parodontiul face intermedierea intre dinte si osul maxilar. Gingia este primul scut de aparare a parodontiului si osului subiacent. Cat timp gingia este intacta, parodontiul este sanatos si dintele este bine fixat. Din motive diverse (lipsa igienei, boli cronice, tratamente medicamentoase) gingia se poate inflama ducand la aparitia gingivitei.

 

Daca gingia este inflamata (mai rosie), tumefiata (marita de volum) si sangereaza foarte usor si mult, veti sti cu siguranta ca aveti gingivita.
Medicul dentist va va explica tratamentul acesteia, caci afectiunea este reversibila. Cel mai frecvent, gingivita este cauzata de lipsa igienei si depunerea consecutiva a placii bacteriene si a tartrului. Solutia este vizita la medicul stomatolog ce va va indica un detartraj cu periaj profesional.

Daca gingivita nu este tratata la timp, sub actiunea tartrului si placii bacteriene, gingia se retrage treptat, dezgolind dintele. Veti prezenta astfel sensibilitate accentuata la rece, un miros si aspect neplacut al gurii.

Treptat tot tesutul parodontal se inflameaza, gingivita transformandu-se in parodontita. Pe langa inflamatia si sangerarea gingiilor veti constata o mobilitate crescuta a dintilor, ca poate duce la migrarea din ce in ce mai accentuata. Migrarea dintilor are un impact negativ foarte mare asupra esteticii.

Parodontita marginala cronica profunda (altfel cunoscuta parodontoza) are ca principala cauza tartrul si placa dentara ramase mult timp pe suprafata dintilor. Este o consecinta directa a lipsei de igiena. Factorul genetic ereditar exista, insa manifestarea agresiva se datoreaza tot igienei absente sau incorecte. Ca o complicatie a parodontitelor netratate, osul subiacent se retrage , isi pierde din inaltime, de multe ori pe toata suprafata unei arcade.

Dintii isi pierd implantarea, devin mobili. Medicul va decide daca dintii necesita extractia sau tratamentul adjuvant al parodontiului. Factorul genetic, mostenit, are o anumita influenta asupra modului de reactionare a tesuturilor, insa daca igiena orala este buna, nu se va ajunge la grade alarmante de parodontite.

Ca tratament, vi se va realiza o igienizare prin detartraj si periaj, urmand sedinte de aplicarea a unui antibiotic si antimicotic local (numarul de sedinte variaza in functie de gravitatea afectiunii).

Daca boala parodontala evolueaza in ciuda unei igiene corespunzatoare se pot incerca tratamente de regenerare a parodontiului: vaccinuri, seruri injectabile local cu efect trofic, de imbunatatire a circulatiei.

Tratamentele sunt de lunga durata iar efectele sale sunt vizibile: oprirea mobilitatii dentare, tratarea inflamatiei gingivale si parodontale, realipirea gingiei pe dinti. Chiar daca boala este stopata, gingia nu creste! Retractia va exista, intr-un grad mai mic decat inainte.

Cheia succesului pe termen lung este igiena corecta de acasa si controalele regulate la stomatolog o data la 6 luni. Medicul stomatolog va va ajuta sa va insusiti tehnicile corecte de periaj si alte metode de igienizare (ata dentara, dus bucal). Va trebui sa tineti cont si de contraindicatia de a fuma.

Gangrena

Ce este gangrena?

In cazul in care afectarea nervului a fost amanata mult timp, nervul moare si se infecteaza cu bacterii din caria dentara si din cavitatea bucala. Aceasta afectiune se numeste gangrena. Veti simti un miros neplacut permanent, in locul cariei va ramane mancare si dintele va durea din ce in ce mai intens in masticatie (cand mancati sau strangeti dintii).

Gangrena se trateaza prin curatarea canalelor dentare, cu ace de canal si spalaturi. Vor fi necesare mai multe sedinte de tratament, dat fiind faptul ca se incearca o curatare perfecta a canalelor. Intr-o sedinta vi se va pune pe canal o substanta (antiseptic, antibiotic), iar la fiecare sedinta se verifica ameliorarea. Cand canalele sunt curate, se va realiza obturatia de canal.

Un dinte cu gangrena, lasat foarte mult timp netratat, poate duce la aparitia unui granulom , chist sau abces. Abcesul are forme variate, cel mai adesea manifestandu-se prin umflarea intensa, vizibila, dureri mari ce nu se calmeaza.

Eroziunile, lacunele cuneiforme, hipersensibilitatea si hiperestezia

Eroziunile sunt lipsuri ale smaltului, necarioase, provocate prin dizolvarea acestuia de bauturi sau alimente foarte acide si dulci (bauturi carbogazoase dulci, energizante, dulciuri concentrate, fructe foarte acide) sau prin reflux gastro-esofagian, la persoanele ce sufera de acest sindrom. Pe aceste eroziuni se pot dezvolta cariile, dentina expusa nemaifiind protejata de smalt; de aceea, trebuie depistate din timp si tratate corespunzator. Tratamentul are in vedere in primul rand depistarea si tratarea cauzei, implicand tratarea problemelor gastrice, reducerea sau eliminarea consumului de alimente/bauturi acide.

Lacunele cuneiforme reprezinta lipsa smaltului la baza dintilor (la colet) aparute in urma unei forte excentrice sau exagerate pe dintele respectiv. Daca sunt accentuate la nivelul unui dinte sau al unui grup de dinti, smaltul de la nivelul coletului (zona de coroana apropiata gingiei) se desprinde treptat, sub puterea fortelor de torsiune de la acest nivel, lasand in urma dentina descoperita vulnerabila la carie.

 

Atingerea, apasarea sau lichidele reci la acest nivel determina durere intensa. Tratamentul lor presupune o curatare prealabila prin periaj bland si apoi obturarea (umplerea) cu material compozit.

Hipersensibilitatea si hiperestezia

Acestea sunt foarte apropiate ca manifestare, avand legatura cu transmiterea durerii prin terminatiile nervoase. Nervul dentar, aflat in pulpa dintelui are prelungiri fine care ajung pana la nivelul dentinei si smaltului. Dintii hipersensibili au anumite motive de trasmitere ale acestor variatii: au fost slefuiti fara a fi denervati, au abraziunea marcata, au retractie gingivala. In aceste cazuri grosimea smaltului este redusa, sau radacina este dezgolita. Dentina si cementul nu sunt bune izolatoare la variatii termice, deci impulsurile nervoase sunt trimise mai repede si mai accentuat catre nerv.

Hiperestezia apare la dinti aparent sanatosi, fara lipsa de substanta dentara. Variatiile obisnuite de cald, rece, atingerea de un metal produc dureri intense, ca o intepatura, o fulgerare, de multe ori durere iradiata si in ceilalti dinti. Cauzele pot exista la nivelul smaltului, daca el prezinta fisuri. Prin aceste fisuri, variatiile termice sunt transmise rapid dentinei si pulpei. Fisurile pot avea cauze traumatice (un dinte cu un contact accentuat, sau fortat in masticatie prin contact prematur sau obicei vicios). Hiperesteziile pot fi si generalizate, in cadrul unui sindrom hiperestezic in hemicraniu, o nevralgie. Aceasta nu are cauze precise, putand fi determinata de stres, alimentatie saraca in nutrienti proteici, bogata in acizi. Tratamentul acestor sindroame este local, prin aplicatii de solutii si geluri cu fluor.

Fluorizari se pot face la dintii integri cat si la cei tratati. Acestea sunt aplicatii in cabinet cu substante concentrate de fluor, cu rol de a impregna smaltul dentar si a-l face mai rezistent.

Caria Dentara

Constituie, prin complicatiile sale, principala cauza de pierdere a dintilor. Ea incepe in smalt (stratul dur, extern al dintelui) si, pe masura ce creste in dimensiune si se apropie de pulpa dentara (nerv), incep sa apara dureri la dulce, la rece, si poate sa retina resturi de mancare. Daca nu e tratata nici in aceasta faza, se ajunge la infectia pulpei dentare, insotita adesea de dureri mari, si apoi a tesutului din jurul varfului radacinii (parodontiul apical). Aceste infectii pot produce, prin acutizare, un abces dentar, care se caracterizeaza prin durere, umflarea zonei respective, cateodata chiar febra si stare de rau general. Adesea dintele nu se mai poate recupera si trebuie extras. Caria dentara este cauzata de numerosi factori, dintre care un rol important il au germenii din placa bacteriana. Aceste microorganisme favorizeaza aparitia unui acid care distruge smaltul dintilor. Placa bacteriana este un strat biologic ce se formeaza pe suprafata dintelui din bacterii, resturi bacteriene organizate intr-o matrice, si minerale ce se vor depune ulterior. Aceasta este principala cauza a cariilor dentare si a afectiunilor gingivale, iar daca nu este îndepartata zilnic, duce la formarea tartrului.

Cum aflu daca am placa bacteriana? Toti avem placa bacteriana – bacteriile se aduna în permanenta în cavitatea bucala. Acestea se hranesc cu substante din alimentele pe care le consumam si cu saliva. Placa bacteriana favorizeaza formarea cariilor dentare, datorita acizilor care ataca dintii dupa fiecare masa. Datorita atacurilor acide repetate, smaltul dentar poate fi distrus si se formeaza o cavitate.

Placa bacteriana, daca nu este îndepartata, poate duce în urma iritarii gingiilor din jurul dintilor la gingivita (înrosirea, inflamarea si sângerarea gingiilor), parodontopatie si pierderea dintilor. Cum prevenim acumularea placii bacteriene? Cu o îngrijire adecvata, placa bacteriana este usor de prevenit.

Este recomandat un control stomatologic la fiecare 6 luni. Medicul stomatolog va depista si trata fiecare carie inainte de aparitia durerii si a complicatiilor.

Sa ne spalam pe dinti in fiecare dimineata si seara cate 3 minute, cu miscari invatate de la medicul stomatolog. Nu ezita sa iti intrebi medicul care este cea mai eficienta metoda de spalat pe dinti, deoarece cei mai multi oameni efectueaza un periaj incorect. De asemenea, o guma de mestecat fara zahar sau un mar pot ajuta ocazional, dupa masa, la curatarea dintilor.

Nu va tratati acasa, singuri. Nici metodele empirice, nici medicamentele luate fara sfatul medicului nu fac bine, ba chiar pot dauna.

As vrea sa desfiintez trei mituri cu raspandire larga:

1. dintele nu se umfla de la curent, ci din cauza cariei complicate
2. catelul de usturoi introdus in ureche nu numai ca nu calmeaza durerea de dinti, dar va poate trimite de urgenta la ORL pentru ca nu il mai puteti scoate
3. dintii nu cad si nu sunt afectati daca indepartam tartrul (piatra) de pe ei, ci dimpotriva, se previne afectarea lor.

Singura solutie, daca doare, este sa va adresati de urgenta medicului stomatolog, singurul care are metode imediate si eficente de a va calma durerea dentara. Stiu ca nu este o placere sa mergi la stomatolog, dar ii asigur pe cei care, de frica, nu au mai fost de mult la un control, ca metodele si materialele au evoluat, fiind posibila tratarea fara durere.

Un control stomatologic de doua ori pe an va poate face sa aveti o dantura completa si fara probleme, iar cu cat intarzierea este mai mare, cu atat doare mai tare si va costa mai mult.

Una din localizarile cele mai frecvente ale cariilor este pe suprafetele aproximale, adica pe suprafetele care vin in contact cu dintii vecini. Cauzele tin atat de structura dintelui, cat, mai ales, de dificultatea curatirii si autocuratirii (prin flux salivar si masticatie) acestor suprafete. De multe ori apar carii pe ambii dinti in contact, numite carii in oglinda.

Cariile incep in smalt (stratul extern al dintelui) printr-un orificiu mic si continua in interior, in dentina, subminind din ce in ce mai mult structura dentara, pana cand unul din pereti nu mai are sustinere si se rupe. In acest moment, senzatia pacientului este “ce carie mare mi-a aparut dintr-o data!”, dar caria exista de mult si putea fi prevenita cresterea acesteia. Cum? Prin vizita la medicul stomatolog la fiecare 6 luni. Medicul observa alte semne, cum ar fi o vaga schimbare de nuanta a dintelui, papila gingivala inflamata (inrosita si umflata) si are alte mijloace de depistare a acestor carii (sonde speciale, ata dentara care se agata etc.) si le poate trata inainte ca distrugerea sa fie prea mare.

Cateodata, medicul are doar o intuitie ca acolo ar putea fi o carie si va va indica efectuarea unei radiografii care va preciza diagnosticul.

In concluzie, trebuie sa facem un control stomatologic de doua ori pe an, trebuie sa curatim temeinic dintii prin periaj si cu ajutorul atei dentare, si nu trebuie sa asteptam sa ne doara pentru a vedea ca a aparut o carie. Ata dentara cu ceara va lubrifia si sigila in acelasi timp punctul sau suprafata de contact dintre dinti in momentul cand este introdusa.

Un zambet frumos… Poti avea asa ceva doar daca ai o dantura alba si sanatoasa, pe care sa nu-ti fie rusine sa o arati. Natura nu te-a inzestrat cu dinti puternici si albi ca laptele? Nu iti pierde speranta.

Exista solutii care te ajuta sa dobandesti zambetul stralucitor la care visezi. Cu siguranta, petele de pe smalt, cariile sau lipsa unui dinte iti stirbesc nu doar zambetul, ci si farmecul personal. Ca sa previi aceste neplaceri, este important sa iti ingrijesti cu atentie dantura si sa nu neglijezi controalele la stomatolog. O buna igiena dentara te ajuta sa impiedici aparitia cariilor, sa iti intaresti dintii si sa iti protejezi gingiile.

Pentru albirea dintilor, poti apela la o metoda profesionala, care se efectueaza in cabinetele stomatologice.

Bruxismul

Ce este bruxismul?

Daca va treziti cu dureri de cap sau o durere acuta, asemanatoare strangerii intr-o menghina, puteti fi una dintre multele persoane care scrasnesc din dinti in timpul noptii.

Multi indivizi pot fi inconstienti de faptul ca sufera de aceasta afectiune (denumita bruxism) deoarece aceasta se manifesta adesea noaptea, in timpul somnului. Stomatologul dumneavoastra poate detecta, in general, simptomele degradarii danturii. Bruxismul este termenul tehnic utilizat pentru a strange si scrasni din dinti care duce la abrazarea danturii si la dureri faciale. Persoanele care scrasnesc si strang din dinti, numiti bruxomani, musca adanc in momente inadecvate, cum ar fi in timpul somnului. Pe langa scrasnirea dintilor, bruxomanii isi musca si unghiile, creioanele sau mesteca interiorul obrajilor. De obicei aceasta boala este diagnosticata foarte tarziu deoarece cei care sufera de bruxism nu realizeaza ca prezinta simptomele bolii. Alte persoane cred in mod eronat ca dintii trebuie sa se atinga tot timpul. Aproximativ una din patru persoane sufera de bruxism, care poate fi tratat de stomatologii nostri.

Bruxismul poate dauna?

Direct sau indirect, bruxismul poate cauza multe probleme. Scrasnetul dintilor poate duce la abrazarea sau la pierderea dintilor. Pacientii isi pot pierde literalmente parti ale dintilor, efectul fiind degradarea sau fisurarea smaltului. Persoane care de altfel au o dantura si gingii sanatoase, pot strange din dinti atat de des si atat de tare incat de-a lungul timpului dantura poate capata sensibilitate si pot experimenta dureri de mandibula si de cap. Muscaturile puternice care nu sunt asociate mestecarii pot duce la mobilitatea patologica a mandibulei.

Care sunt simptomele bruxismului?

Scrasnitul dintilor este un simptom obisnuit pentru multe persoane intr-un moment dat. Daca prezentati dureri faciale, oboseala cronica sau alte probleme, poate fi nevoie de administrarea unui tratament. Discutati cu stomatologul dumneavoastra daca credeti ca suferiti de bruxism. In timpul unui consult stomatologic obisnuit, in general verificam si simptome fizice ale bruxismului. Daca observam semne ale bruxismului, starea pacientului poate fi supravegheata pe parcursul mai multor sedinte, pentru a fi siguri de existenta problemei inainte de a recomanda si de a incepe tratamentul. Atunci cand o persoana sufera de bruxism, marginile dintilor sunt plate. Dantura este atat de degradata incat smaltul este abrazat, si dintii pot deveni sensibili. Bruxomanii pot prezenta si dureri ale articulatiei temporo-mandibulare (ATM) care se pot manifesta prin pocniri si cracmente articulare.

Ce cauzeaza bruxismul?

Sunt necesare studii mai aprofundate pentru a determina cauza exacta a bruxismului, dar se crede ca factorii declansatori sunt atat de ordin psihic, cat si fizic. Printre factorii care contribuie la aparitia bolii se numara stresul sau dereglari ale somnului, o muscatura anormala sau dintii fracturati sau lipsa.

Ce se poate face in privinta bruxismului?

Exista mai multe metode de tratament al bruxismului. Stomatologii nostri vor stabili tratamentul adecvat pentru dumneavoastra. In cazul in care stresul este cauza cea mai importanta a bruxismului, este nevoie ca pacientii sa gaseasca metode de relaxare. In multe cazuri putem prescrie gutiere nocturne, care impiedica manifestarea simptomelor bruxismului in timpul somnului. Pentru a ameliora durerile musculare, poate fi necesara terapia fizica.

O gutiera nocturna este un dispozitiv pentru cavitatea bucala, din plastic, care este purtata pe timpul noptii pentru a preveni scrasnetul dintilor.

Abcesul

Abcesul

Abcesul dentar este o formatiune purulenta cantonata in jurul apexului unui dinte.

Apexul reprezinta varful radacinii unui dinte, partea situata cel mai adanca in osul alveolar. Abcesul dentar este urmarea migrarii bacteriilor din pulpitele netratate.

Cat timp dintele nu comunica cu cavitatea bucala la nivel coronar, bacteriile migreaza de-a lungul radacinii dentare pana la varf, la apex. De aici ajung in osul alveolar, in parodontiul apical, ducand la aparitia unei parodontite apicale acute purulente- abcesul.
In cazul unui abces se va face intai drenajul, adica realizarea unei comunicari a colectiei purulente cu exteriorul; aceasta se poate face fie prin dintele cauzal (drenaj endodontic), fie prin abces (incizie, drenaj chirurgical), daca acesta proemina in mucoasa obrazului. Dintele trebuie sa ramana deschis o zi – doua, apoi se incep etapele de tratare a canalelor, descrise anterior. Un abces netratat va poate da mari neplaceri: se poate complica cu o sinuzita, afectarea celorlalti dinti, septicemii, endocardite bacteriene si chiar decese (foarte rar). Cu cat va prezentati la medic mai devreme, cu atat mai mult puteti preveni aceste complicatii.

Extractia

Caria dentara netratata ajunge in timp sa distruga dintele. Un dinte compromis, trebuie extras. In acest caz se incadreaza urmatoarele situatii:

 

1. dinti cariati foarte mult subgingival la care nu se mai poate realiza un pivot si o coroana
2. dinti cariati interradicular
3. dinti fracturati vertical la nivelul radacinii
4. dinti cu procese apicale foarte mari ce nu pot beneficia de rezectie apicala
5. dinti cu malformatii radiculare ce nu pot fi tratati endodontic
6. dinti din focare de fractura sau procese tumorale
7. dinti cauzali ai sinuzitelor
8. dinti temporari ce au depasit perioada de exfoliere (nu au fost eliminati la timp) iar dintele definitiv e impiedicat pe traseul sau e eruptie

In cazul interventiilor chirurgicale de orice fel vi se va administra anestezie locala. Pentru ca atat anestezia cat si interventia chirurgicala pot fi influentate si pot influenta starea dumneavoastra de sanatate, este foarte important ca medicul sa fie instiintat inainte de interventie in oricare din situatiile urmatoare:

• sunteti hiper/hipotensiv
• alaptati sau sunteti insarcinata
• urmati diverse tratamente
• daca sunteti alergic la diverse substante medicamentoase

Dupa ce vi se va administra o anestezie locala, medicul va scoate dintele cu instrumente speciale (elevatoare, clesti), va curata alveola (locul din os unde se afla dintele) si va acoperi locul cu comprese sterile. Daca dintele a intretinut un proces infectios (chist, granulom, abces) alveola se va curata foarte bine cu chiurete speciale. Daca medicul decide, va va pune in alveola un con cu antibiotic. Acesta are rolul de a preveni infectarea ulterioara a alveolei. Tot medicul va decide daca este necesara administrarea unui antibiotic pe cale generala si a unui antiinflamator pentru diminuarea durerii si a edemului postextractional. In anumite se va realiza sutura plagii. Firele se scot la 5-7 zile dupa interventie.

Ce indicatii trebuie sa urmez dupa o extractie??

• Nu indepartati 1 ora din gura compresele ce v-au fost plasate de medic pe locul extractiei pentru a permite formarea unui cheag sangvin in alveola dintelui. Nu schimbati compresele si tineti-le strans. Daca sangerarea continua, schimbati compresele si tine-le strans inca jumatate de  ora.
• in cazul in care sangerarea persista dupa indepartarea compresei rugam pacientul sa se prezinte la cabinet de urgenta
•  dupa indepartarea compreselor , sa nu sugeti din locul extractiei pentru a evita indepartarea cheagului de sange format. Cheagul sangvin va contribui la formarea de os care va umple alveola dintelui lipsa
• nu se clateste gura in ziua extractiei
• 12 ore dupa indepartarea compreselor evitati sa clatiti gura cu putere pentru a nu mobiliza cheagul sangvin nou creat
• daca sunteti fumator se recomanda sa intrerupeti fumatul pentru cel putin 24 de ore pentru ca fumul de tigara poate distruge cheagul sangvin format si poate duce la infectarea acestuia
• spalatul normal pe dinti se va relua incepand cu a doua zi dupa extractie, evitand atingerea locului ramas dupa extractie timp de 4 – 5 zile
• clatirea usoara cu ape de gura (pe baza de clorhexidina) este indicata la 24 de ore de la extractie
• evitati pentru cel putin o zi activitatile fizice intense (sportul, etc)
• traumatismul creat prin extractia dintelui poate produce umflarea zonei interesate. Aceasta inflamatie este maxima in primele 48 de ore dupa interventie si se reduce treptat. Pentru a reduce la minim inflamatia se recomanda aplicarea de gheata pe zona interesata timp de 10 minute cu 20 de minute pauza si apoi din nou cate 10 minute cu 20 pauza, repetand acest ciclu de cate ori puteti in primele 24 de ore dupa extractie
• timp de cateva zile evitati alimentele tari sau care va pot provoca leziuni
• cateva zile dupa extractie nu se vor consuma bauturi carbogazoase
• evitati cateva zile alimentele prea fierbinti sau prea reci ( ceai fierbinte, inghetata)
• evitati timp de cateva zile produsele lactate (lapte, iaurt, smantana,) deoarece acestea
• contin o flora microbiana bogata care pot produce infectarea cheagului sangvin prin proliferarea altor bacterii
• este indicat ca alimetele sa fie masticate pe partea opusa extractiei pentru a evita ca mancarea sa intre la locul extractiei
• daca aveti dureri puteti folosi antiinflamatoare usoare
• daca v-a fost prescrisa o reteta cu antiinflamatoare sau antibiotice respectati intocmai indicatiile care v-au fost oferite
• prezentati-va la control in ziua urmatoare extractiei sau daca ati primit alte indicatii privitoare la momentul in care sa veniti la control respectati-le pe acestea. Pentru control nu aveti nevoie de programare.
• locurile de injectare a anestezicului vor fi sensibile cateva zile
• este recomandata folosirea HEXORAL SPRAY, un antibacterian de 2-3 ori pe zi dupa periajul dentar. De asemenea si vindecarea se produce mai rapid in special in cazul extractiei molarilor de minte poate apare o limitare a deschiderii gurii denumita trismus – de multe ori are caracter moderat si dispare in cateva zile.

Exista o serie de cazuri in care extractiile pot fi complicate: molari inclusi, semiinclusi, dinti in sinus, radacini foarte curbe sau in clopot, radacini anchilozate, chisturi mari etc. In cazul molarilor de minte inclusi si al radacinilor anchilozate se va face si o interventie asupra osului, cu freze speciale de os.

Una dintre cele mai dificile interventii din cadrul extractiilor este indepartarea molarilor 3 (de minte). Acestia sunt plasati ultimii pe arcada, ei putand ramane in os, sau iesi la suprafata partial sau total. Extractia lor include si indepartarea in totalitate si a sacului folicular in care este inglobat.

Molarii de minte – Consecinte ale eruptiei in pozitie vicioasa

Molarii de minte pot deveni cazuri mai complicate de extractie, necesitand de multe ori lambouri largi (taierea gingiei), interventii asupra osului, sutura. Acesta ramane de cele mai multe ori intraosos. Prin dezvoltare, coroana lor creste, apasand treptat pe dintele din fata sa. Poate cauza astfel dureri din ce in ce mai mari, resorbtii radiculare (afectarea radacinii dintelui din fata), inghesuiri frontale (dintii frontali cedeaza sub presiunea molarului si devin inghesuiti in spatiul oferit), nevralgii hemifaciale iradiate, migrene persistente.  Raportul cel mai adesea intim cu canalul mandibular agraveaza simptomele eruptiei molarului de minte si ingreuneaza extractia sa. Prin canaul mandibular trece pachetul vasculo-nervos alveolar inferior, ce inerveaza toti dintii de pe partea respectiva. De aceea durerile cauzate de molarii de minte se resimt in toata hemimandibula ce corespunde molarului in cauza, sau in alti dinti situati anterior de molar, care nu au leziuni carioase ce ar putea da dureri.