INFECTIA MAMARA

INFECTIA MAMARA

Infectia mamara acuta, constitue o problema a puerperalitatii , pe linga infectia puerperala propriu-zisa care afecteaza sanii.Cu toate ca infectiile sinului nu ameninta in marea lor majoritate viata femeii , ele reprezinta o importanta cauza de suferinta si neplaceri pentru mamele care alapteaza.Un diagnostic tardiv si o terapeutica neadecvata a mastitelor poate fi urmata de complicatii si sechele severe , transformind astfel o infectie banala intr-o afectiune grava.

Etiopatogenie:

-cu toate ca mastita acuta poate surveni in orice moment al lactatiei , de obicei apare in prima luna de alaptare , incepind din prima saptamina , timp in care apar ragadele mamelonare , punctual de plecare obisnuit al infectiei.

-principalul germen determinant al mastitei acute este Staphylococcus aureus .

Caile de infectie:

1. Calea limfatica-este cea mai frecventa modalitate de invadare a mamelei. De pe piele germenii patrund in fisurile mameloanelor , iar de aici in in vasele liimfatice superficial si profunde.

2 .calea hematogena –este exceptionala , este vorba de infectii metastatice ale unor focare infectioase in cadrul :septicemiei, pneumoniei.

2. calea prin contiguitate –este infectia de vecinatate din eczema , dermatoze, piodermita, intertrigo al santului submamar.

Modalitati de infectie:

-aparitia mai tardiva in lauzie a infectiilor mamare , este explicate prin timpul necesar formarii solutiilor de continuitate mamelonare (ragadele) si infectarii lor secundare .

-germenii patogeni sunt adusi la nivelul sinilor prin supt ., prin infectia aerogena (purtatori bolnavi si sanatosi ), autoinfectare din lohii , miini , sau prin infectare exogena.

Cauze favorizante:

-1. Factori locali

-staza laptelui favorizeaza infectia prin dezvoltarea germenilor prezenti in laptele stagnat si prin efortul de supt , care determina macerarea mameloanelor.

-fisurile mamelonare sunt considerate cel mai frecvent punct de plecare al infectiilor mamare , constitue poarta de intrare a bacteriilor , iar din alt punct de veder e produc dificultati de supt ,determinind retentia de lapte.

- hipogalactia este o alta cauza locala favorizanta prelungind suptul si facindu-l traumatizant pentru mamelon.

2.Factori generali

-mastitele sunt mai frecvente la femeile blonde cu pielea alba si fina .

- un alt factor este primiparitatea , prin lipsa de experienta in alaptare , aparitia tardiva a laptelui , nepregatirea ameloanelor , scaderea rezistentei organismului in afectiuni generale , nutritia deficitara , hipovitaminoza.

3. Factori externi –tehnica defectuoasa de alaptare , cum af fi prelungirea suptului peste 20-30 de minute.

-stoarcerea sinului

-rufaria din fibre artificiale ce nu se poate steriliza si nu are calitati absorbante.

- anotimpul rece si umed care favorizeaza raspindirea aerogena a stafilococului , cit si a bolilor aerogene virotice.

- selectionarea unor tulpini virulente si rezistente de stafilococ in unitatile spitalicesti .

Diagnostic.Simtomatologie.Forme clinice.

1. Limfangita mamara

-forma cea mai frecventa a infectiilor mamare in lauzie.

–fisurile mamare si are areolei sunt punctul de plecare al acestei afectiuni.

-in cursul lauzie se declanseaza un frison mai mult sau mai putin intens , insotit de o stare febrile care tine 24-36 de ore , scazind apoi brusc sau progresiv in 2-3 zille la normal.

-sinul este dureros local , pielea este rosie , la nivelul axilei se palpeaza ganglioni durerosi .

-in majoritate cazurilor limfangita superficiala se termina prin resorbtie spontana sau dupa tratament .

2.Galactoforita

-inflamatia canaliculara considerata de o parte ca initiala mastitei .

-debutul este insidios , febra este moderata sau absenta , pielea nu este modificata , nu exista adenopatie axilara.

-semnul important este aparitia unor picaturi de puroi la stoarcera mameloanelor.

-evolueaza fie spre vindecare in citeva zile , fie spre o mastita parenchimatoasa.

3. Abcesele areolare.-sunt determinate de infectia glandeolr sebacee ale areolei .

-se prezinta ca abcese tuberoase de marimea unui bob de mazare sau alone care , daca nu sunt incizate se deschid spontan.

4. Mastita-apare de obicei in adoua sau a treia saptamina de lauzie.

-debutul poate fi insidios , sinul devine dureros mai ales al supt , febra 39-40, sinul se inroseste

-ganglionii axilari sunt mariti si durerosi

- stare generala alterata , puls accelerat

- febra se mentine in platou apoi devina remitenta.

-evoluind spre abcedare zona afectata face sinul sa prezinte o boselare , la nivelul careia pielea este rosie si lucioasa.

-la palapre sinul este dur , ferm bolnava manifesta o atitudine caracteristica de aparare , mina aparind instinctive sinul.