<< Inapoi la lista de articole

03

Dec

Tartrul dentar Factor favorizant al sangerarilor gingivale

, CABINET DENTAR RADIOLOGIE DENTARA DR. FLAVIA STRAT


Sangerarile gingivale ( in limbaj medical - gingivoragia ) apar in procesele inflamatorii acute ale gingiei si se manifesta prin hemoragii la traumatismele masticatorii, la periajul dintilor, la cea mai mica atingere sau chiar spontan.
Persoanele care nu acorda atentie igienei dintilor ajung sa aiba sangerari ale gingiilor, care faciliteaza intrarea din cavitatea bucala in circulatia sanguina a peste 700 de tipuri diferite de bacterii. Microbiologii sustin ca aceste bacterii cresc riscul unui atac de cord, deoarece, prin vasele de sange deschise de sangerarea gingiilor, bacteriile patrund foarte usor in circulatia sangvina. O atentie deosebita ar trebui acordata depunerilor de tartru dentar, pentru a evita situatia mai sus amintita.
Tartrul dentar reprezinta un complex organo-mineral rezultat din mineralizarea placii bacteriene. Este alcatuit in mare parte din saruri de calciu din saliva si adera de suprafata dentara sau alte structuri solide orale, lucrari protetice, aparate ortodontice. Aceasta aderenta se face in special pe fata interna a dintilor inferiori, pe fata dinspre obraz a molarilor superiori, precum si in zone in care dintii nu se igienizeaza corespunzator - dinti inghesuiti, dinti pe care pacientul nu mesteca pentru ca are dureri sau pentru ca nu mai are dintii antagonisti ( opusi ).
Initial, tartrul dentar are culoare alb-galbuie, dar in timp se coloreaza spre brun-cenusiu din cauza pigmentilor din anumite alimente ( proveniti in special din cafea, cola, ceaiuri ) sau de la nicotina in cazul fumatorilor. Cauzele depunerii de tartru nu sunt pe deplin elucidate, dar cel mai des incriminat factor este igiena bucala defectuoasa. O alimentatie incorecta poate fi considerata o alta dintre cauzele acestei afectiuni , deoarece poate duce la variatii mari ale pH-ului salivar, care este cuprins in mod normal intre 6,34 si 7,4. Astfel, este importanta atat compozitia, cat si consistenta alimentelor. Cele bogate in fosfati si azotati ( spanac, fasole, mazare ) produc, prin eliminarea amoniacului, o crestere a pH-ului salivar, favorizand precipitarea sarurilor minerale, deci formarea tartrului. Dietele cu alimente moi, ultrarafinate nu solicita destul aparatul masticator si nu are loc procesul de autocuratare, fiind astfel favorizata formarea tartrului.
Actualmente, se considera ca tartrul dentar constituie un factor favorizant al bolii parodontale, prin doua modalitati :
• tartrul determina un contact intim al placii bacteriene cu tesutul gingival, ceea ce face dificil accesul mijloacelor de igienizare prin periaj-manopera ingreunata astfel de prezenta tartrului,dar impiedica si procesul de autocuratare.
• tartrul se mareste in volum progresiv si produce iritatii mecanice, leziuni gingivale, ulceratii, aparitia tesutului de granulatie precum si de solutii de continuitate pentru penetrarea bacteriana in tesuturi, microorganismele de la suprafata sa fiind o sursa permanenta de infectie.

Important de retinut este faptul ca exista o predispozitie individuala in ceea ce privestea depunerea de tartru dentar. Ritmul de formare si depunere a tartrului depinde de localizarea dintelui sau a grupului de dinti, variatiile individuale ale fluxului si pH-ului salivar, preferintele alimentare sau particularitatile masticatiei. De aceea anumite persoane prezinta depozite mai reduse sau, dimpotriva, depozite mai mari de tatru dentar.
Ca si concluzie, tartrul dentar este un factor care favorizeaza parodontopatiile marginale, acestea fiind afectiuni ale tesutului care mentine dintele in os. Parodontopatiile netratate duc la infectii gingivale, mobilitate dentara, sangerari gingivale, afectiuni care la randul lor pot duce la extractii dentare.
Ce solutii avem ?

Periajul dentar trebuie facut de 2 ori pe zi, dimineata si seara. Este de asemeni foarte importanta si tehnica de periaj dentar, care trebuie sa fie una corecta, indicate de catre medicul stomatolog. Prin miscari gresite periajul poate deveni nu doar ineficient, ci chiar nociv.
Tartrul dentar se indeparteaza doar de catre medicul stomatolog, printr-o procedura simpla denumita detartraj. Aceasta consta in curatarea dintilor cu un instrument cu ultrasunete, completat de un instrument manual daca este nevoie, care disloca tartrul de pe dinti. Orice detartraj este urmat de un periaj profesional, cu o perie rotativa si o pasta speciala sau cu un aparat care sableaza cu bicarbonat suprafata dentara care elimina si ultimele resturi si lustruieste dintii, intarziind astfel viitoarele depuneri de tartru. Aceasta procedura trebuie sa aiba loc o data la 6 luni. Detartrajul nu afecteaza smaltul dentar. Trebuie curatati toti dintii, indiferent daca se vede sau nu tartru cu ochiul liber. Astfel se poate preveni aparitia parodontopatiilor marginale.



<< Inapoi la lista de articole