CAUTA ARTICOLE:

<< Inapoi la lista de articole

11

Jul

Retinopatia diabetica

, CABINET OFTALMOLOGIE PROF.DR. DENISLAM DOGAN


RETINOPATIA DIABETICĂ

Dacă aveţi diabet, probabil ştiţi că organismul dumneavoastră nu poate folosi sau stoca corect zahărul. Când cantitatea de zahăr din sânge (glicemia) este prea mare, aceasta poate afecta vasele de sânge din întregul corp, inclusiv cele din ochi. În consecinţă se poate produce retinopatia diabetică. Diabetul zaharat are o frecvenţã ridicatã, interesând toate categoriile de populaţie. Se apreciazã cã aproximativ 1,5-2% din populaţia globului suferã de diabet zaharat. Prin complicaţiile sale funcţionale care intereseazã vasele sanguine, retina, rinichiul, cordul, nervii, diabetul zaharat constituie o gravã problemã socialã contemporanã. Factorii genetici, hipertensiunea, obezitatea, sarcina sunt consideraţi factori de risc în apariţia complicaţiilor diabetului zaharat.

Retinopatia diabeticã este manifestarea ocularã a unei boli generale diabetul zaharat. Ea este una din principalele cauze de orbire la indivizii între 20 şi 65 ani, fiind un factor nelipsit ce însoţeşte boala generalã. Astfel, dintre pacienţii diagnosticaţi cu diabet zaharat pânã la vârsta de 30 ani, 50% fac retinopatie diabeticã în 10 ani, iar în 30 ani, 90% dintre pacienţi au manifestãri oculare. Se impune deci descoperirea şi tratarea precoce a diabetului, cât şi a retinopatiei diabetice. Retinopatia diabeticã continuã sã fie principala cauzã de orbire în rândul populaţiei de vârstã activã din ţãrile civilizate. Retinopatia diabeticã se poate manifesta prin tulburãri de vedere ce pot evolua chiar pânã la orbire, fiind o boalã ce progreseazã în timp. În fazele incipiente vasele de sânge mici de la nivelul retinei se subţiazã. În timp, vasele de sânge dezvoltã mici anevrisme, care se pot rupe şi pot determina acumulãri de sânge în corpul vitros. Pe mãsurã ce boala progreseazã se vor forma noi vase de sânge la nivelul retinei. Acest lucru poartã numele de retinopatie proliferativã. Aceste vase de sânge nou formate se rup şi sângereazã cu uşurinţã în interiorul ochiului producând alterãri ale vederii. Aceste rupturi şi sângerãri pot determina formarea de cicatrici care vor duce la retracţia retinei şi în cele din urmã la dezlipirea retinei de peretele posterior al globului ocular.

Ce se întâmplã?

Toate persoanele care au diabet prezintă riscul de a face retinopatie diabetică, dar nu toate o fac. În fazele incipiente, s-ar putea să nu sesizaţi nici o schimbare în vederea dumneavoastră, dar mai târziu da. Retinopatia diabeticã debuteazã ca o boalã de gravitate medie. În stadiile iniţiale ale bolii, vasele de sânge mici de la nivelul retinei se subţiazã şi dezvoltã microanevrisme. Microanevrismele sunt primele semne ale retinopatiei şi apar la câţiva ani dupã instalarea diabetului. Acestea se pot rupe şi pot produce mici sângerãri la nivelul retinei, dar în mod obişnuit nu produc simptome şi nu afecteazã vederea. Pe masurã ce retinopatia progreseazã, hemoragia şi pierderea de proteine de la nivelul vaselor de sânge lezate cauzeazã edem al retinei. Acest lucru determinã tulburãri de vedere medii sau severe, în funcţie de porţiunea de retinã afectatã. În cazul în care partea centralã a retinei (macula) este afectatã, tulburãrile de vedere sunt severe. Edemul macular, ce rezultã din acumularea de lichid, este cea mai gravã complicaţie a retinopatiei. La unii pacienţi cu diabet, retinopatia progreseazã pe o perioadã de câţiva ani. În acest caz, reducerea fluxului sanguin la nivelul retinei stimuleazã creşterea de noi vase de sânge (proliferare), vase care sunt fragile. Pe masurã ce acestea se înmulţesc, pot sã aparã una sau mai multe complicaţii ce duc în final la pierderea vederii.

Un semn al retinopatiei diabetice poate fi apariţia unor puncte negre care plutesc în câmpul vizual. Uneori, dificultatea de a citi sau de a face un lucru de aproape poate indica faptul că se colectează un lichid în maculă, cea mai sensibilă porţiune a retinei. Acest fenomen se numeşte edem macular. Un alt semn este vederea dublă, care apare atunci când sunt afectaţi nervii care controlează muşchii ochiului. Dacă aveţi oricare dintre aceste semne, mergeţi de urgenţă la un oftalmolog.

Simptomele apar precoce în aceastã boalã, dar nu sunt observate decât atunci când s-au produs distrucţii masive şi s-au dezvoltat complicaţiile. Examinarea periodicã identificã retinopatia diabeticã precoce în evoluţie şi poate preveni dezlipirea de retinã. Simptomele retinopatiei diabetice includ: vedere înceţoşatã sau distorsionatã sau dificultãţi de citire; puncte luminoase sau întunecate în câmpul vizual; pierdere a vederii parţialã sau totalã; senzaţia de vedere ca printr-un vãl

Acuitatea vizualã este alteratã variabil în funcţie de afectarea macularã. Acuitatea vizualã scade când în regiunea macularã se instaleazã edemul sau apar exsudate, hemoragii, decolãri maculare prin tracţiune, neovascularizaţia foveolarã. În lipsa tratamentului adecvat diabetul duce la cecitate.

Sensibilitatea la contrast obţine rezultate mai exacte privind funcţia vizualã având valori patologice chiar şi în stadiul în care acuitatea vizualã este bunã şi nu existã modificãri oftalmoscopice. Adaptarea la obscuritate se deterioreazã paralel cu starea retinei. Vederea cromaticã este perturbatã precoce, chiar înainte de apariţia retinopatiei în 40-50% din cazuri, iar în cursul retinopatiei la 80% din cazuri. Discromatopsia în ax albastru-galben se datoreazã unei depresii selective a sensibilitãţii spectrale la lumina albastrã. În diabet este afectatã sensibilitatea conurilor ce percep culoarea albastrã, fãrã afectarea celor ce percep roşul sau verdele. Primul semn oftalmoscopic este microanverismul, iar primele imagini angiofluorografice sunt mici zone de nonperfuzie cu dilataţii capilare. Retinopatia diabeticã progreseazã pe de o parte prin hiperpermeabilitatea capilarã, pe de altã parte prin obliterãrile capilare şi ischemie. Agravarea ischemiei provoacã apariţia neovaselor, care marcheaza intrarea în faza proliferativã a bolii, cu complicaţiile ei. Diagnosticul retinopatiei diabetice se pune pe examenul de fund de ochi (FO) şi pe angiografia fluoresceinicã (AFG).

Cum puteţi reduce riscul de apariţie a retinopatiei diabetice?

1. Menţineţi nivelul glicemiei sub control şi efectuaţi regulat vizitele la medicul diabetolog.

2. Controlaţi factorii de risc: tensiunea arterială crescută, nivelul de colesterol din sânge, fumatul.

3. Urmaţi o dietă sănătoasă.

4. Faceţi regulat mişcare.

5. Efectuaţi controlul oftalmologic cel puţin o dată pe an.

Prof. Univ. Dr. Dogan Denislam

Medic Primar Oftalmolog



<< Inapoi la lista de articole
  • 21 Oct

    Bun venit Cxftkg pe Webclinic.

  • 19 Oct

    Bun venit Hbkrew pe Webclinic.

  • 19 Oct

    Bun venit Jmtpvk pe Webclinic.