<< Inapoi la lista de articole

08

Feb

IMPORTANTA ANATOMO PATOLOGULUI IN DEPISTAREA PRECOCE A CANCERULUI DE COL UTERIN

, SC HISTOMEDICA SRL


România deţine supremaţia europeană în ceea ce priveşte indicatorii statistici ai cancerului de col uterin, fapt atestat de datele oferite de organismele internaţionale (OMS): incidenţa de 29,9 la 100.000 femei şi rata mortalităţii de 12,06 la 100.000 femei.

Frecvent, cancerul de col se manifestă în perioada de afirmare profesională şi familială a femeii (peste 50% din cazuri aparţin intervalului de vârstă 35-55 ani), iar tratamentele pentru formele avansate asociază complicaţii potenţiale, inclusiv infertilitatea şi deprecierea calităţii vieţii, considerente ce pledează pentru necesitatea depistării precoce a acestei afecţiuni cu impact major pe plan fizic, psihic şi social.

Factorii favorizanţi pentru apariţia cancerului de col uterin:

· debutul activităţii sexuale sub 16 ani;

· numărul mare al partenerilor sexuali (femeile cu peste şapte parteneri sexuali au un risc de şase ori mai mare faţă de cele cu un partener);

· prima sarcină la vârstă tânără;

· multiparitatea;

· condiţiile socio-economice precare;

· fumatul;

· hipovitaminozele;

· imunosupresia;

· contraceptivele orale (utilizate pentru o perioadă de minimum şase ani);

· bolile cu transmitere sexuală (infecţia cu HPV – Human Papilloma Virus sau cu HSV 2 – Herpes Simplex Virus 2).

Metode de diagnostic precoce a cancerului de col uterin

Examinarea microscopică a frotiului recoltat din secreţia vaginală (citodiagnosticul cervico-vaginal – testul Babeş-Papanicolaou) reprezintă cea mai bună metodă pentru detectarea neoplaziilor ginecologice, fapt confirmat de istoricul unei îndelungate utilizări (peste 70 ani).

Pentru a obţine o calitate optimă a frotiului, se recomandă ca acesta să fie recoltat la mijlocul ciclului menstrual, după ce, timp de 48 ore, pacienta a evitat: spălăturile vaginale, utilizarea de tampoane, contactul sexual, medicaţia intravaginală.

Prelevarea de celule se face de la nivelul vaginului, porţiunii externe şi interne a colului, prin utilizarea unor periuţe special concepute în acest scop.

Colorarea frotiurilor cervico-vaginale se realizează prin două tehnici: May Grunwald Giemsa şi Papanicolaou.

Raportarea rezultatelor citologice

Până în urmă cu câţiva ani, rezultatele examenului citodiagnostic cervico-vaginal erau raportate prin utilizarea sistemului de clasificare Papanicolaou, ce cuprinde cinci clase citodiagnostice, gradate progresiv de la normal la leziunea malignă.

În ultima perioadă, acesta a fost înlocuit de sistemul Bethesda 2001, care reprezintă un sistem standardizat de raportare a rezultatelor citologiei, ce însumează mai multe avantaje, de importanţă majoră fiind facilitarea comunicării patolog-ginecolog şi stabilirea de corelaţii cito-histopatologice.

Analiza frotiurilor cervico-vaginale şi interpretarea acestora conform sistemului Bethesda se finalizează cu stabilirea unui diagnostic citologic, ce permite ginecologului să recomande o anumită conduită fiecărei paciente, în funcţie de particularităţile fiecărui caz. În acest mod, se conturează anumite grupe de leziuni, care vor fi supuse unor protocoale standard de diagnostic şi tratament, utilizate actualmente pe plan internaţional, ce presupun existenţa unui continuum între anatomo-patolog şi ginecolog, a căror relaţionare trebuie să se desfăşoare în condiţii optime.

  • Pacientele cu diagnosticul „negativ pentru leziuni intraepiteliale şi maligne” vor efectua control de rutină după un an;
  • Pacientele cu diagnosticul „negativ pentru leziuni intraepiteliale şi maligne”, dar la care s-au decelat microscopic infecţii vaginale, vor efectua tratamentul recomandat de medicul ginecolog şi vor repeta examenul citodiagnostic al frotiului cervico-vaginal după finalizarea terapiei;
  • Pacientele cu anomalii celulare la nivelul colului uterin vor necesita consult ginecologic , colposcopie, biopsie şi, eventual, detecţia HPV; fragmentele de ţesut recoltate prin biopsie vor fi examinate de anatomo-patolog, care va stabili diagnosticul histopatologic de certitudineşi va orienta conduita terapeutică ulterioară; la pacientele din acest grup, se impune efectuarea examenului Babeş-Papanicolaou în sistem Bethesda la un interval de 6 luni.

Din cele prezentate, se deduce importanţa rolului anatomo-patologului în realizarea examenului citodiagnostic Babeş-Papanicolaou, datorită capacităţii sale de a indica situaţiile cu anomalii celulare şi de a interpreta biopsiile efectuate la aceste cazuri, ceea ce asigură continuitatea diagnostică, în beneficiul pacientei.

ECHIPA HISTOMEDICA



<< Inapoi la lista de articole