<< Inapoi la lista de articole

02

Aug

Cancerul cavitatii orale

, Cabinet Stomatologic Dr Geletu Gabriela


Cancerele cavităţii orale reprezintă un procent semnificativ (2-3%)din totalitatea tumorilor maligne umane. Numai în anul 2000 au fost raportate 615.000 de cazuri noi de cancere ale cavităţii orale în lume.

Care sunt factorii de risc pentru apariţia cancerului oral?
Factorii de risc pe care ar trebui să îi cunoască pacientul sunt fumatul, consumul excesiv de alcool, igiena orală deficitară, microtraumatismele determinate de dinţi în malpoziţii, lucrări protetice incorect efectuate,obturaţii în excces sau ticuri care produc leziuni ale mucoasei jugale.
Bărbaţii fumători prezintă un risc de 30 de ori mai mare decât nefumătorii de apariţie a unei tumori maligne în cavitatea orală. O cantitate mai mare de 1 L alcool nedistilat pe zi sau 250mL alcool distilat pe zi reprezintă un factor important de risc.
Deasemenea trebuie luate în consideraţie şi vârsta, având în vedere prevalenţa cancerului oral la persoane peste 45 de ani, factorii nutriţionali, deficitul de vitamina A, complexul B sau Fe.
Pentru cancerul buzelor un factor important de risc îl constituie expunerea timp îndelungat la radiaţiile solare, praf, vânt, intemperii, mai ales la populaţia blondă.
Leziunile cu potenţial de malignizare cum sunt fibroza submucoasă orală, leucoplazia,lichenul plan, eritroplazia sunt afecţiuni care trebuiesc monitorizate atent de către medicul stomatolog.

Care ar trebui să fie atitudinea pacientului atunci când sesizeză o modificare la nivelul mucoasei orale?
Chiar şi în absenţa unei modificări pacientul ar trebui la fiecare 6 luni să se prezinte la medicul stomatolog pentru un control de rutină. Cu atât mai mult pacientii care prezintă factorii de risc mai sus amintiţi. În cazul în care specialistul identifică o leziune a mucoasei orale, superficiale, se va încerca suprimarea oricărui factor iritativ local,şi prescrierea unui colutoriu pe bază de antibiotic şi antiinflamator aplicat timp de 14 zile. Chiar şi în cazul dispariţiei leziunii pacientul este în continuare chemat o perioadă de timp la control. În cazul în care leziunea nu se remite se ridică suspiciunea unui carcinom al mucoasei orale şi pacientul este îndrumat spre un serviciu de chirurgie orală şi maxilo-facială.
Deasemenea, modificări cum sunt mobilitatea dentară la un grup limitat de dinţi, fetiditatea, gingivoragia, epistaxisul,lipsa mobilităţii limbii, tulburările de deglutiţie, de vorbire,hipoesteziile pe anumite suprafeţe osoase maxilare ,sau tumefierea ganglionilor cervicali sunt semne care trebuie să aducă de urgenţă pacientul în Ambulatorul de specialitate.

Care ar fi zonele de risc din cavitatea orală pe care ar trebui să le cunoască pacientul?
Frecvenţa cea mai ridicată o au cancerele buzelor, ale limbii, planşeului bucal, dar sunt în număr ridicat întâlnite şi tumori ale mucoasei jugale, regiunii palatine, sau ale fibromucoasei gingivale maxilare sau mandibulare.
Carcinomul limbii de exemplu debutează de cele mai multe ori în porţiunea mobilă a limbii fie sub forma unei ulceraţii sau a unui nodul intratisular care apoi se exteriorizează. Din punct de vedere al localizării carcinoamele anterioare ale limbii au un prognostic mai bun în timp ce formele endofitice au un prognostic mai rezervat.

Este important să nu amânăm prezentarea la medic?
Fiecare zi este importantă atunci când este vorba despre cancer. Se cunoaşte că factorii de prognostic cei mai importanţi sunt mărimea tumorii, prezenţa adenopatiei metastatice, deci cu cât pacientul se prezintă în stadii mai puţin avansate la medical specialist cu atât are şanse mai mari să supravieţuiască o perioadă mai mare de timp.
Mediul de provenienţă al pacientului este un factor care alături de calitatea relaţiei medic-pacient, pregătirea medicului, facilităţile medicale locale influenţează rapiditatea stabilirii corecte a diagnosticului ceea ce influenţează supravieţuirea. Prognosticul pacienţilor din mediul rural este în general mai rezervat decât al celor din mediul urban. Astfel, cancerele sunt adesea diagnosticate în stadii avansate şi prin schimburile demografice, şi evoluţia spre o populaţie bătrînâ, expusă complicaţiilor. Necesităţile de lucru sezoniere duc la amânarea prezentării la medic şi nerespectarea programărilor. Diferenţa de mortalitate prin cancerul oral se măreşte în mediul rural cu 2-3% la fiecare 5 ani. Cercetătorii au concluzionat că înbunătăţirea supravieţuirii bolnavilor de cancer din mediul rural se face prin implicarea medicilor stomatologi din mediul rural în cursuri postuniversitare informaţionale cu caracter oncologic, descentralizarea serviciilor medicale şi coordonarea atentă a programărilor pacienţilor, sceeningul populaţiei cu risc crescut, măsuri de educare medicală a tinerilor.
Deasemenea este foarte importantă dispensarizarea acestor bolnavi, la fiecare 6 luni în primii 2 ani de la aplicarea tratamentului şi anual în următorii 3 ani în clinica de chirurgie O.M.F.Prognosticul se înbunătăţeşte semnificativ după 5 ani de la aplicarea tratamentului.

Ce exista pentru bolnavii de cancer dincolo de solutiile medicinei?
Cu toata modernizarea tehnicii medicale odata aparut cancerul modifica viata pacientului Industrializarea actului medical ajunge la limita atunci cand pacientul este privit ca avand doar o problema organica. Fiecare bolnav este o personalitate distrincta care reactioneaza in functie de particularitatile native sau dobandite. Psihologia a teoretizat in acest sens un management al durerii dar nici acesta nu e aplicabil mereu pentru ca la realitatea organica nu se adauga decat inca o premisa:acea a sufletului. Dar dincolo de acestea cand durerea intrece limitele exista inca o solutie: spiritul. Prin care cancerul si orice alta boala trece dincolo de realitatea durerii sau a imposibilului. Caci acolo este Dumnezeu cel care poarta de grija, mangaie si vindeca oricand si pe orsicine atunci cand I se cere...Deci indrazniti exista scapare din ghearele cancerului!



<< Inapoi la lista de articole