<< Inapoi la lista de articole

21

Mar

Bolile endocrine

, BIOINVEST


Bolile tiroidiene

Endocrinologia este ştiinţa care studiază structura glandelor endocrine, funcţiile acestora, ocupându-se, în acelaşi timp, de bolile legate de afectarea acestor glande şi de tratamentul lor. Aceste glande sunt: tiroida, hipofiza, paratiroidele, suprarenalele, pancreasul endocrin şi glandele genitale (ovare şi testicul). Ele transmit produşii de secreţie, hormonii, direct în sânge, stimulând sau inhibând activitatea organelor respective, a ţesuturilor asupra cărora acţionează.

Hormonii se pot defini ca substanţe organice, de natură endogenă, secretate în cantităţi extrem de mici de glande endocrine sau de alte ţesuturi specializate, care pătrund prin circuitul sanguin în tot organismul. Hormonii ajută la controlarea procesului de crestere, dezvoltarea corpului, a întregului sistem reproductiv, având un rol major în metabolisme (glucidic, lipidic, proteic..etc), fiind responsabili de maturizarea organelor.

Majoritatea bolilor endocrine sunt legate de glanda tiroidă. Aceasta are forma unui fluture, fiind situată în partea anterioară a gâtului.

Funcţia tiroidei este aceea de a converti iodul, care se găseşte în multe alimente, în hormoni tiroidieni: tiroxina (T4) şi triiodotironina (T3). Numai glanda tiroidă are celule capabile să absoarbă iodul. Tiroida preia iodul din alimente, suplimenţi nutritivi şi sare iodată şi îl combină cu aminoacizi pentru a produce hormonii tiroidieni T3 şi T4. Aceşti hormoni reglează metabolismul corpului omenesc şi funcţiile organelor interne. Atâta timp cât tiroida produce o cantitate suficientă din aceşti hormoni, metabolismul funcţionează normal.

Cele mai întâlnite boli tiroidiene sunt: hipotiroidia şi hipertiroidia.

Hipotiroidismul este caracterizat prin niveluri insuficiente de hormoni tiroidieni în fluxul sanguin. Datorită faptului că metabolismul este controlat de hormonii tiroidieni, persoanele care suferă de hipotiroidism au un metabolism lent. Simptomele pot include: oboseala, cresterea în greutate, constipaţie, puls lent, ciclu menstrual dereglat.

Una dintre cele mai frecvente forme de hipotiroidism este tiroidita cronică, denumită şi boala Hashimoto. Ea este declanşată în urma apariţiei autoanticorpilor (anticorpi îndreptaţi împotriva propriilor tesuturi) având un debut lent. Odată diagnosticată, tiroidita cronica trebuie urmarita controland valorile hormonilor tiroidieni: T4 liber si TSH, dar si prin efectuarea unor ecografii. Ca şi tratament, se poate folosi terapia de substituţie hormonală tiroidiană, iar tratamentul trebuie urmat deoarece îmbunătăţeşte calitatea vieţii pacienţilor şi scade riscul de a face complicaţii legate de hipotiroidie.

Hipertiroidismul este o afecţiune care se caracterizează prin excesul de hormoni tiroidieni. Atunci când glanda tiroidă secretă hormoni în exces, apar urmatoarele simptome: pierdere în greutate, ritm cardiac rapid sau neregulat, tremurături ale mâinilor, transpiraţie abundentă, nervozitate, iritabilitate, lipsă de energie şi stare de slăbiciune generală. Investigaţiile de laborator, în acest caz, relevă un TSH nedetectabil şi valori ale hormonilor tiroidieni crescute.

Boala Basedow-Graves este cea mai frecventă cauză de hipertiroidism, fiind ereditară, în cele mai multe cazuri. Alte cauze frecvente de hipertiroidism sunt: nodulii tiroidieni şi tiroiditele. Tratamentul este de trei tipuri: medicamentos, chirurgical şi cu radioiod.

Anumite boli endocrine necesită tratament de lungă durată, sau chiar pe întregul parcurs al vieţii. Asigurarea unui regim alimentar adecvat, însoţit de prezenţa condiţiilor de odihnă şi liniste, poate completa tratamentul medicamentos.

,, Sănătatea este o comoară pe care puţini ştiu să o preţuiască, deşi aproape toţi se nasc cu ea”.

Hipocrate



<< Inapoi la lista de articole