Astmul bronsic

Dr., Piriu Doina, Medic Specialist, CMI Dr. PÎRÎU DOINA

Astmul bronşic este definit ca fiind o boală inflamatorie cronică a căilor aeriene caracterizată prin episoade recurente de wheezing, dispnee, contricţie toracică şi tuse, în special noaptea sau dimineaţa devreme.

În lume astmul bronşic afectează aproximativ 300 de milioane de persoane. Prevalenţa globală este de 1-18%. La noi în ţară , din datele de care dispunem, la adulţi prevalenţa este de 7.48-10.43%, iar la copii unul din 20 copiii de varstă şcolară poate suferi de astm, Romania fiind ţara cu prevalenţa cea mai mică a astmului la copii.

În comparaţie cu alte ţări, la noi în ţară astmul este subdiagnosticat.

Cum recunoaştem astmul bronşic?

Următoarele simptomele ne pot orienta spre diagnosticul de astm bronşic:

• crize de sufocare însoţite de şuierături în piept

• senzaţia de constricţie toracică (pacienţii au senzaţia că ''îi stange pieptul”)

• tuse care se poate însoţi sau nu de eliminarea unei spute albicioase, gelatinoase

Între crize pacienţii se pot simţi perfect sănătoşi, sau pot avea o greutate în respiraţie la efort.

Care sunt factorii de agravare ai astmului bronşic?

• Rinita- majoritatea pacienţilor cu astm avand istoric de rinită, iar 30-70% din pacienţii cu rinită dezvoltă astm bronşic

• Sinuzita – acută sau cronică reprezintă un factor de agravare a astmului

• Polipoza nazală – între 29-70% din pacienţii cu polipoză nazală pot avea astm

• Infecţiile respiratorii – în special virale, dar şi bacteriene

• Refluxul gastroesofagian este de 3 ori mai frecvent întalnit la pacienţii cu astm bronşic

Cum diagnosticăm astmul bronşic?

Simptomatologia poate orienta către diagnosticul de astm bronşic, pacientul relatand episoade recurente de wheezing, dispnee, tuse seacă/mucoasă, senzaţie de constricţie toracică care au o anumită periodicitate, repetandu-se fără terapie la anumite intervale (zile, săptamani), ulterior devenind continue, atat ziua, cat şi noaptea.

Simptomele sunt variabile (în cursul aceleiaşi zile sau de la o zi la alta sau de la un sezon la altul)

şi intermitente (pacientul fiind normal între manifestări), cu agravare nocturnă sau dimineaţa devreme, simptome apărute după factori daclanşatori specifici (alergene,AINS) sau nespecifici (fum,mirosuri puternice,aer rece, efort fizic, beta-blocante sistemice sau locale).

Simptomele se ameliorează sau dispar după tratament antiastmatic.

Diagnosticul de astm bronşic este confirmat de spirometrie – metodă recomandată pentru măsurarea limitării fluxului aerian (obstrucţia bronşică ) şi a reversibilităţii acesteia după administrarea de bronhodilatator cu durata scurtă de acţiune (creşterea sau normalizarea VEMS).

Reversibilitatea este foarte sugestivă pentru astm bronşic.

Spirometria este esenţială pentru diagnostic, pentru stabilirea severităţii bolii şi pentru urmărirea evoluţiei în timp.

Spirometria poate fi normală între crize sau se poate identifica un sindrom obstructiv (se reduce un parametru numit VEMS).

Importante sunt de asemenea pentru diagnosticul de astm alergic testele cutanate alergologice pentru a stabili la ce alergeni este sensibil pacientul.

Cum pot fi evitate crizele de astm bronşic?

Pacientul trebuie să evite pe cat posibil să inhaleze particulele care îi provoacă crizele, de aceea important este să se identifice la ce substanţe pacientul este alergic prin testele cutanate alergice.

Alte măsuri importante sunt:

• aerisirea camerei de dormit, să nu aibă praf sau lucruri care menţin, praful – perdele, covoare

• să se aspire praful, inclusiv de pe pereţi

• perna,plapuma şi salteaua trebuie să fie din materiale sintetic

• trebuie evitate plantele de apartament, acvariile cu peşti, în special în camera de dormit

• trebuie evitate animalele de casă (caini, pisici)

Cum se tratează astmul bronşic?

Astmul bronşic fiind o boala cronica, trebuie tratat în permanenţă , nu numai în timpul crizelor.

Tratamentul corect de fond ( cronic, zilnic) previne apariţia crizelor.

Astmul bronşic nu este o boală vindecabilă, dar printr-un tratament zilnic corect se urmăreşte ca pacientul să ducă o viaţă normală între crize.

Pacientul trebuie să ştie că dispune de un tratament de fond (cronic,zilnic) şi de un tratament în crize (de salvare).

Terapia cea mai eficientă în astm este terapia inhalatorie (administrarea unor particule medicamentoase cu efect bronhodilatator, de dilatare al bronhiilor sau cu efect de reducere a inflamaţiei bronşice – corticosteroizii inhalatorii) prin intermediul unor spray-uri care conţin doze mici de medicamente care se duc direct în bronhii, avand un efect local, fără a avea efecte secundare generale.