Dezvoltarea copiilor

Copiii se nasc cu potentialitati virtuale de dezvoltare, invatare si comunicare, pe care numai stimularea si orientarea pozitiva le vor transforma in capacitati.

O data cu dezvoltarea diferitelor componente ale personalitatii, copilul incepe sa-si formeze si o imagine despre sine, despre importanta sa in lume, despre puterea si nevoile sale, despre valoarea pe care el crede ca o are.
Aceasta imagine poate deveni tot mai mult sprijin sau piedica in procesul adaptarii si invatarii. Poate fi cununa de lauri sau calcaiul lui Ahile. Imaginea de sine si incredere in forte proprii vor ajuta sau stavili rezolvarea situatiilor in viata.
Copii pornesc cu curaj, dar pe masura ce avanseaza in scoala "se tocesc" si au tot mai putin curaj in a intreba, raspunde sau rezolva singuri anumite sarcini.

Psihologia ne invata ca increderea in fortele proprii aduce jumatate din energia necesara rezolvarii sarcinilor.
Asigurarea unei dezvoltari plenare a copilului are ca si factori cheie urmatoarele principii:

• valorificarea timpului liber al copiilor, din punct de vedere educational;
• oportunitati pentru valorificarea experientelor de viata ale copiilor, printr-un cadru mai flexibil si mai deschis si prin diversificarea mediilor de invatare cotidiene;
• modalitati flexibile de a raspunde intereselor copiilor;
• dezvoltarea competentelor pentru viata si pregatirea tinerilor pentru a deveni cetateni activi; pe langa informatiile si competentele specifice anumitor domenii de activitate in care se incadreaza proiectele sau activitatile nonformale, copiii isi dezvolta si capacitati organizatorice, capacitati de autogospodarire, de management al timpului, de gandire critica, de adoptare a unor decizii sau rezolvare de probleme;
• un cadru de exersare si de cultivare a diferitelor inclinatii, aptitudini si capacitati, de manifestare a talentelor in arta, cultura, muzica, sport, pictura, IT etc.